Iarna nu-i ca vara şi nici 2015 ca 2005

Constantin Nicolescu şi Tudor Pendiuc (Argeş), Viorel Hrebenciuc (Bacău), Bunea Stancu (Brăila), Marian Vanghelie (Bucureşti), Constantin Boşcodeală şi Cristinel Bîgiu (Buzău), Dan Şova (Călăraşi), Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu (Constanţa), Adrian Ţuţuianu (Dâmboviţa), Ion Prioteasa (Dolj), Nicolae Bădălău (Giurgiu), Florin Cârciumaru (Gorj), Silvian Ciupercă (Ialomiţa), Gheorghe Nichita (Iaşi), Adrian Duicu (Mehedinţi), Vasile Gliga (Mureş), Darius Vâlcov şi Minel Prina (Olt), Mircea Cosma, Sebastian Ghiţă şi Iulian Bădescu (Prahova), Ioan Cindrea (Sibiu), Titu Bojin (Timişoara), Liviu Dragnea (Teleorman).

În urmă cu un an şi patru luni, Victor Ponta îi chema pe şefii PSD din teritoriu la un hotel din Capitală pentru a le transmite un mesaj important: „Dacă nu câştigăm alegerile prezidenţiale, scapă cine poate. Se va repeta situaţia din 2005 şi 2010”. În sală erau prezenţi majoritatea liderilor enumeraţi mai sus. Poate chiar toţi. La momentul respectiv, puţini dintre ei aveau deschise dosare penale şi nici unul nu era condamnat definitiv. Între timp, în decurs de numai 16 luni, unii au fost încarceraţi, alţii îşi aşteaptă sentinţa prin beciuri insalubre, sechestraţi prin sufragerie sau aflaţi sub control judiciar. Politicieni care în urmă cu un an controlau bugete cumulate de peste 3 miliarde de euro şi "păstoreau" peste 15 milioane de suflete, astăzi îşi roagă soţiile să le pună şi ceva carne în pachet.

Victor Ponta a avut dreptate, însă doar pe jumătate. Situaţia la zi în PSD nu poate fi comparată cu cea din 2005 sau 2010. Ieşirile din scenă ale lui Năstase şi Geoană abia dacă au scrijelit matricea de putere a PSD în teritoriu. După alegeri, baronii s-au întors în feude şi au descoperit că procentele comisioanelor rămân neschimbate. Au primit un pumn în figură, dar au înţeles repede că şi „odiosul regim” Băsescu a păstrat intacte resursele de vitaminizare. În ultimele 16 luni, DNA nu doar că a frânt maxilarul PSD, dar i-a sfărâmat toate vertebrele. Astăzi, majoritatea judeţelor menţionate la începutul articolului sunt conduse politic prin interimat. Partidul însuşi a ajuns, printr-o lovitură la menisc, să fie condus prin procură. PSD arată ca o masă amorfă de gelatină care se scurge iremediabil spre Parchet. E o chestiune de luni până când baronii îi vor atrage alături de ei, în beciurile domneşti, pe interimari, iar interimarii, pe interimarii lor. Toţi cei şapte fii ai celor şapte fii. Până la urmă, PSD va intra în manualele de istorie. Nici un partid la guvernare, dintr-un stat cu pretenţii democratice, nu a fost ras de justiţie până la nivelul trei al organizaţiilor de tineret.

Poate aţi observat, în enumerarea de la începutul textului lipseşte numele lui Marian Oprişan. De numele liderului de la Vrancea se leagă şansa de supravieţuire a PSD, aşa cum îl cunoaştem astăzi. Oprişan este singurul baron „roşu” achitat într-un dosar de corupţie. E drept, achitat în primă instanţă, dar suficient cât să le insufle celorlaţi un licăr de speranţă.