Iaşul cotizează, judeţul lui Dragnea încasează: investiţii masive în Teleorman

luni, 12 iunie 2017, 01:50
5 MIN
 Iaşul cotizează, judeţul lui Dragnea încasează: investiţii masive în Teleorman

Teleormanul primeşte în acest an de 13 ori mai mulţi bani pentru proiecte de infrastructură în comparaţie cu Iaşul. Pe de altă parte, judeţul nostru contribuie cu 2 miliarde de lei din impozitul pe venit, de peste 4 ori mai mult faţă de judeţul unde s-a născut liderul PSD. „Cifrele arată foarte clar că Iaşul şi Moldova nu contează pentru guvernul PSD-ALDE“, a declarat ieri deputatul Petru Movilă care îi îndeamnă pe politicienii ieşeni „să termine cu răfuielile“

Promisiunile de finanţare ale guvernului pentru proiecte de infrastructură la Iaşi s-au dovedit a fi vorbe în vânt. Izolarea politică şi lipsa de influenţă a liderilor locali au dus la situaţia în care judeţul lui Liviu Dragnea beneficiază de o generozitate guvernamentală mai mare în comparaţie cu Iaşul. Iar acest lucru se-ntâmplă în condiţiile în care, în ultimii trei ani, judeţul nostru a dat bugetului de stat o sumă de peste patru ori mai mare decât Teleormanul lui Dragnea (im­pozitul pe venit). În schimb, Teleormanul primeşte de aproape 13 ori mai mulţi bani decât Iaşul în 2017 pe proiecte de infrastructură.

Iaşi – 10,3 milioane lei, Teleorman – 131,8 milioane lei

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a actua­lizat bugetul pe 2017 pentru finanţarea pro­iectelor autorităţilor locale. Într-o adresă oficială a CNAIR, de acum câteva zile, se arată că la Teleorman se au în vedere opt proiecte, iar la Iaşi cinci. Diferenţa alocărilor de bani este substanţială. În timp ce judeţul lui Dragnea beneficiază de 131,8 milioane lei, Iaşul apare cu suma totală de 10,3 milioane lei. Fondurile menţionate sunt credite bugetare şi fonduri europene, adresa fiind un răspuns la o interpelare a deputatului Petru Movilă (PMP) pe această temă. „Cifrele arată foarte clar că Iaşul şi Moldova nu contează pentru guvernul PSD-ALDE.

Este un semnal că, indife­rent de culoarea politică, politicienii Ia­şului trebuie să termine cu răfuielile între ei şi, dacă într-adevăr vor să facă ceva, ţinta noastră este să ne batem împreună pentru proiecte“, a declarat ieri deputatul ieşean. Cele cinci proiecte ale Iaşului cuprinse în lista de investiţii cu finanţare de la bugetul de stat sunt: centura Iaşi (890.000 lei), refacerea DN 28 Târgu Frumos – Botoşani (286.000 lei), construirea unui pod peste Prut la Ungheni (574.000 lei), autostrada Ungheni – Iaşi – Tg Neamţ (3,8 milioane lei) şi drumul expres Bacău – Paşcani (4,7 milioane lei). De menţionat că în cazul tuturor proiec­te­lor vorbim de etape premergătoare lucră­ri­lor de execuţie (studii, proiect tehnic etc.). În schimb, în cazul Teleormanului discutăm şi despre altfel de lucrări. Diferenţa majoră între cele două judeţe este dată de reabilitarea tronsonului Alexandria – Craiova din DN 6 cu fonduri europene (124 milioane lei). Anii trecuţi, un astfel de plan de finanţare a existat şi pentru reluarea lucrărilor la centura Iaşi (varianta de trafic uşor, cu penetraţie Dacia). În cazul tronsonului menţionat din DN 6, vor fi executaţi 48 km, iar licitaţia va fi finalizată în aceste zile.

Iaşul contribuie cu 2 miliarde lei la buget,Teleormanul cu 460 milioane lei

Iaşul se află pe locul şase în provincie după nivelul contribuţiilor la bugetul de stat din impozitul pe venit pe ultimii trei ani (2014 – 2016). Cu o sumă de 1,98 mi­liarde lei, Iaşul este surclasat de cinci judeţe: Cluj (2,9 miliarde lei), Timiş (2,4 miliarde lei), Constanţa (2,3 miliarde lei), Braşov (2,2 miliarde lei) şi Prahova (2 mi­liarde lei). În schimb, Teleormanul este pe locul 32 cu o sumă de 460,7 milioane lei. Din top a fost exclus Bucureştiul, în contextul în care Capitala a livrat către bugetul de stat cât toată provincia la un loc (39 mi­liarde lei). Într-un alt top, al alocărilor din impozitul de venit pentru autorităţile locale din judeţ, în aceeaşi perioadă, Iaşul stă cel mai prost din provincie. Astfel, în perioada menţionată, Iaşului i-a fost alocat doar circa 70% din sumele colectate din impo­zitul pe venit, procente mici fiind înregistrate şi în cazul Braşovului (75%) şi Doljului (78%). În schimb, restul judeţelor din ţară au fiecare un procent de alocări de minimum 80% din încasări. Dintre acestea, nouă au primit chiar mai mult decât au cotizat: Ilfov (cu 44% mai mult), Gorj (22%), Argeş (22%), Arad (20%), Sibiu (18%), Satu Mare (4%), Olt (4%), Bistriţa (4%) şi Alba (1%). În schimb, în cazul a patru principali contributori din provincie sumele alocate au fost cu cel puţin 450 milioane lei mai mici decât banii livraţi la stat în trei ani: Iaşi (minus 601 milioane lei), Braşov (minus 549 milioane lei), Cluj (mi­nus 516 milioane lei) şi Constanţa (minus 454 milioane lei). Sumele menţionate mai sus au fost calculate de „Ziarul de Iaşi“ în baza unei adrese oficiale a Ministerului Finanţelor Publice. Documentul a fost pu­blicat pe site-ul Camerei Deputaţilor sub formă de răspuns la o interpelare a deputa­tului Marius Bodea (PNL).

„Primim, de la bugetul de stat, mult mai puţini bani decât producem. Practic, ieşenii finanţează proiectele publice de sute de milioane de lei în Teleorman, fără ca Guvernul să in­vestească în proiecte majore în Iaşi. Deşi actualul Guvern ne-a amăgit că se vor aloca bani pentru finalizarea şoselei de centură, s-a dovedit că a fost o amăgire“, a comentat Marius Bodea. El a adăugat că legislaţia trebuie schimbată şi a subliniat că nu este normal ca „ieşenii să rămână la cheremul celor de la Centru pentru proiecte de investiţii“. Liberalul vrea să propună un proiect de lege prin care finanţarea comunităţilor locale să se facă într-un mod echitabil. „Mai mulţi bani trebuie să rămână în comunităţile care i-au produs. Evident, principiul subsidiarităţii trebuie respectat, însă fără a nedreptăţi comunităţi locale precum Iaşul care au nevoie de investiţii pentru proiecte de infrastructură, dar nu primesc nimic de la Guvern“, a conchis Bodea. Impozitul pe venit este una dintre principalele surse de finanţare pentru autorităţile locale, alături de banii strânşi din taxele şi impozitele locale.

 

 

 

Comentarii