LISTA RUȘINII Parlamentarii penali ai Iaşului vor primi pensii speciale

Aleşii neamului au dat o nouă dovadă de nesimţire în faţa electoratului. Parlamentarii au adoptat marţi, în cadrul şedinţei comune a celor două camere, forma finală a propunerii legislative de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor. Modificarea a privit exclusiv drepturile financiare ale aleşilor după retragerea din activitate. Aceştia ar urma să beneficieze de indemnizaţii pentru limită de vârstă cuprinse între 1.550 şi 4.600 de lei, după îndeplinirea vârstei standard de pensionare. După ce preşedintele Klaus Iohannis ceruse reexaminarea legii, parlamentarii s-au făcut că o schimbă, modificările fiind minime. În noua sa formă, legea va trebui promulgată, preşedintele nemaiavând dreptul să ceară şi a doua oară modificarea sa.

Iniţial, legea a fost susţinută prin semnăturile a peste 300 de senatori şi deputaţi. Un număr de 27 dintre aceştia, printre care şi ieşenii Viorel Blăjuţ şi Grigore Crăciunescu, şi-au retras semnăturile, considerând că foştii parlamentari nu trebuie să beneficieze de un tratament preferenţial în raport cu restul cetăţenilor. Pe lista iniţiatorilor au rămas însă jumătate din parlamentarii ieşeni, respectiv deputaţii Constantin Adăscăliţei (PSD), Camelia Bogdănici (UNPR), Gheorghe Emacu (UNPR), Sorin Iacoban (PSD), Petru Movilă (PMP), Cristina Nichita (PSD), Daniel Oajdea (PP-DD), Neculai Răţoi (PSD) şi Anghel Stanciu (PSD), precum şi senatorii Ionel Agrigoroaei (UNPR), Marin Burlea (UNPR), Florin Constantinescu (PSD) şi Sorin Lazăr (PSD).

Deși se numără printre inițiatorii legii, deputatul PMP Petru Movilă afirmă că nu a și susținut-o în plen. „În vară am votat pentru, acum m-am abținut. Dacă votam pentru, ieșeau pensiile speciale. Dacă votam împotrivă, ieșea varianta din vară, care era și mai proastă”,  explicat Movilă.

„După cum am mai spus, eu nu pot susţine o asemenea lege. Am discutat cu avocaţi şi notari pentru a găsi o formă legală astfel încât, atunci când voi îndeplini vârsta de pensionare, banii care ar trebui să-mi revină să fie viraţi direct unei asociaţii umanitare. M-am gândit la Crucea Roşie. Aşa cred că ar putea proceda orice parlamentar dintre cei care au ieşit din sală în semn de protest”, a declarat Blăjuţ.

Proiectul de lege adoptat iniţial de Parlament cuprindea un singur articol, pe două pagini. Acesta prevedea că toţi foştii parlamentari beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă dacă îndeplinesc vârsta standard de pensionare la încheierea mandatului. Indemnizaţia se acorda în funcţie de numărul de mandate, limitat la maxim trei. Indemnizaţia se acorda şi pentru mandate incomplete, dacă fostul parlamentar ocupase fotoliul timp de măcar şase luni.

La cele două pagini ale legii, preşedintele Iohannis a răspuns cu patru pagini de observaţii, cerând reexaminarea legii. Preşedintele reproşa inclusiv argumentul introdus în expunerea de motive a legii, că indemnizaţia ar avea „un rol compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară, justificat de gradul sporit de responsabilitate şi de interdicţiile şi de incompatibilităţile ce decurg din statutul deputaţilor şi senatorilor, similare celor impuse magistraţilor”.

Iohannis a apreciat că magistraţii sunt îndreptăţiţi la pensii mari pentru că statul are nevoie de un corp de profesionişti în serviciu public, situaţia nefiind similară celei a parlamentarilor. Apoi, din formularea legii se înţelegea că un parlamentar în vârstă de 70 de ani, aflat încă în exercitarea mandatului ar fi putut cumula două indemnizaţii: cea obişnuită, de parlamentar, şi cea pentru limită de vârstă. Acest fapt încălca însăşi Constituţia, instituind indemnizaţii diferite pentru colegi de Parlament.

În plus, prin acordarea indemnizaţiei după îndeplinirea vârstei de pensionare, aceasta căpăta caracterul unei pensii, fără a fi însă legată de contribuţia la fondul de pensii, aşa cum este cazul celorlalte. Cele şase luni de mandat suficiente pentru a primi ulterior indemnizaţia au fost calificate de preşedinte ca un termen „derizoriu”. Preşedintele a criticat şi faptul că de la primirea indemnizaţiei erau excluşi doar parlamentarii condamnaţi pentru câteva infracţiuni de corupţie.

În noua sa formă, legea nu s-a schimbat aproape deloc. Termenul de minim 6 luni a fost transformat în minim un mandat. Altfel spus, un parlamentar care nu reuşeşte să-şi încheie nici măcar un mandat complet, nu va primi pensia specială. În schimb, pentru un mandat de patru ani finalizat, parlamentarul va beneficia de un plus la pensie de 1.550 de lei. Pentru două mandate, indemnizaţia va fi de 3.100 lei, iar pentru trei mandate, de 4.650 lei. Aceasta, în condiţiile în care pensia medie de asigurări sociale s-a ridicat, în trimestrul al doilea al acestui an, la doar 868 de lei, în condiţiile unui stagiu complet de cotizare.

În aceeaşi perioadă, pensia medie a agricultorilor ieşeni a fost de 359 lei. Pentru 4 ani de mandat în care nu a cotizat niciun leu la sistemul public de pensii, un fost deputat va încasa astfel o pensie aproape dublă faţă de un ieşean care a lucrat timp de 45 de ani şi a cotizat constant. Singurul „favor” făcut de parlamentari e că au introdus în textul legii condiţionarea indemnizaţiei de retragerea din activitate. Pensia specială se acordă doar dacă nu sunt realeşi.

Conform formei finale a legii, nu vor beneficia de pensia specială deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie. Lista acestora, aşa cum este prezentată în lege, este foarte scurtă. Nu vor primi pensii speciale foştii parlamentari condamnaţi pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă şi primire de foloase necuvenite. Cei care şi-au încheiat mandatul din cauza unei incompatibilităţi îşi vor primi pensiile. La fel, cei care au fost condamnaţi pentru conflict de interese sau fals.

Astfel, vor primi pensii speciale deputatul fost PNL Relu Fenechiu, condamnat la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, senatorul Sorin Lazăr, condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese sau George Crăciunescu, condamnat în primă instanţă la 2 ani şi 6 luni cu suspendare, fiind acuzat că, pe vremea când era primar al municipiului Paşcani, a acordat contracte unor firme în care fiul său era acţionar principal sau administrator.

Vor primi pensie şi senatorul Ionel Agrigoroaei, condamnat la 2 ani şi patru luni cu suspendare pentru înşelăciune, fals în înscrisuri şi uz de fals, şi deputatul Anghel Stanciu, condamnat la doi ani şi şase luni cu suspendare pentru conflict de interese. Neculai Răţoi şi Florin Constantinescu sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu.

Chiar dacă vor fi condamnaţi definitiv, ei vor putea primi pensii speciale. La fel, şi fostul ministru al economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, acuzat de procurori de abuz în serviciu, complicitate la delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat, dacă va ajunge să fie condamnat.