Liste de aşteptare pentru dreptul la viaţă la Institutul de Oncologie din Copou

În timp ce pacienţii sunt îngrijoraţi pentru că şedinţele trebuie efectuate consecutiv, într-un termen de maximum trei luni, conducerea IRO arată că situaţia nu este deosebită, în condiţiile în care în institute de acelaşi profil din ţară se aşteaptă şi 3-4 luni până intră la tratament.

Ana-Maria Roman, fiica unei paciente din judeţul Neamţ care este diagnosticată cu cancer colo­rectal şi care se află în evidenţele medicilor de la IRO, a explicat că mama ei a fost programată pentru şedinţele de radioterapie peste patru săptămâni.

„Am sunat joia trecută medicul curant al mamei să o programez pentru radiotera­pie, şi răspunsul său a fost că pacienta poate începe şedinţele peste patru săptămâni. Nu pot aprecia corect dacă este un termen scurt sau lung, dar cred că nu este în regulă ca un bolnav care are un asemenea diagnostic să fie trecut pe o listă de aş­teptare pentru a fi tratat. Mama mea, bolnavă de cancer, poartă o luptă cu boala şi cu timpul. Nu pot să înţeleg de ce este nevoită să aştepte să primească un serviciu medical care îi este indicat de specialist“, a precizat Ana-Maria Roman.

Tânăra a mai menţionat că lista de aşteptare pentru radio­terapie alimentează şi îngrijorarea că pacienţii nu-şi vor face la timp şedinţele de radiote­ra­pie, întrucât medicii recomandă realizarea tuturor şedinţelor într-un interval de trei luni.

Ca o consolare: stăm mai bine ca alţii

Potrivit conducerii IRO, timpul de aşteptare de la Iaşi este rezonabil în condiţiile în care, în alte centre din ţară, listele de aşteptare ajung la 3-4 luni.

„Listele se întind pe o perioadă de o lună, o lună jumate. În celelalte centre depăşesc două luni jumate. La noi, timpul de aş­teptare depinde de localizarea cancerului şi de tehnica folosită. De exemplu, atunci când se face radioterapie IMRT, care este o tehnică mai sofisticată, numărul pacienţilor care pot face terapie într-o zi scade“, a arătat ec. Mirela Grosu, managerul IRO.

Conform directorului institutului, listele de aşteptare pentru radio­terapie sunt condiţionate de do­tarea tehnică dintr-un compartiment de radioterapie, numărul de paturi aferente acestuia şi de personalul angajat aici.

„Aparatura influenţează prin faptul că altfel lucrezi cu trei acceleratoare şi altfel lucrezi cu unul sau cu două. La Iaşi, acum, funcţionea­ză toate cele trei acceleratoare. Constanţa şi Bacău, de exemplu, nu au deloc aparatură. La Cluj sunt două acceleratoare. În Bu­cu­reşti, cele mai multe aparate se găsesc în privat. Noi stăm bine din punctul acesta de vedere, în­să trebuie ţinut cont că bolnavii noştri sunt din toate colţurile ţării, şi atunci şi noi facem programări“, a mai explicat ec. Mirela Grosu.

90 de paturi

Potrivit profesorului oncolog Lucian Miron, şeful Clinicii de Oncologie de la IRO, şedinţele de radioterapie se adresează bolna­vilor care nu au metastaze.

„Ra­dio­terapia se indică în cancerele localizate, nu atunci când celu­lele bolnave s-au împrăştiat deja în organism. Este o terapie oarecum similară chirurgiei oncologice, care tot doar cancerele bine localizate le poate rezolva“, a explicat medicul.

În cadrul IRO, Laboratorul de Radioterapie oferă servicii de radioterapie curativă şi paliativă în regim ambulatoriu şi de spitalizare continuă pe 90 de paturi.

Platforma tehnică include trei acceleratoare de particule, trei simulatoare CT, sistem modern de plan tratament care oferă posibilitatea de a efectua radioterapie externă conformaţională 3D, IMRT, RapidArc, stereotaxie. Echipa de radioterapie este formată din patru medici primari şi doi medici specialişti radiotera­pie, trei medici rezidenţi pe post, 10 fizicieni, un inginer şi 23 tehnicieni şi asistenţi medicali.