Caută 
Peste 100 de clădiri şcolare din judeţ aşteaptă 15 septembrie fără autorizaţie de funcţionare
3 MIN
Unităţile de învăţământ din judeţ au fost declarate oficial pregătite pentru începerea noului an şcolar. Spre deosebire de alţi ani, cea mai mare parte a şcolilor au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare.
Din cele 227 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, 213 au primit autorizaţii sanitare, şi în doar 9 cazuri aceasta a fost respinsă. Autorizaţiile au fost date însă doar pentru corpul principal al instituţiei, cum este cazul şcolilor din satul central al unei comune, nu şi pentru şcolile din sate, subordonate unei şcoli centrale.
Cele 227 de şcoli au în total 1.007 corpuri de clădire, în 874 desfăşurându-se activităţi didactice. Doar 690 au primit autorizaţie sanitară, în 117 cazuri cererea fiind respinsă. “Problemele găsite sunt cele cunoscute de mult timp, respectiv lipsa apei curente, lucrările de reparaţii începute şi neterminate, precum şi toaleta aflată în curte. Sunt probleme care transcend posibilităţile şcolilor şi autorităţilor locale. Sunt probleme care depăşesc forţa financiară a comunelor. Soluţia nu este să facem statistici, ci să fie demarate programe naţionale de infrastructură şcolară”, a declarat şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean, Camelia Gavrilă.
Un număr de 49 de şcoli, toate din mediul rural, nu au apă potabilă sau apă curentă. Alte 9, tot de la sate, au grupuri sanitare colmatate sau degradate, iar în zece şcoli, lucrările de modernizare, reconstrucţie sau reparaţii capitale nu au fost finalizate. Un număr de 13 şcoli, toate din mediul rural, au probleme grave, aflându-se într-o stare avansată de degradare şi nebeneficiind în ultimii ani de niciun fel de lucrări de reabilitare. În municipiu, singura problemă majoră este lipsa spaţiului, în cazul Liceului Tehnologic “Vasile Pavelcu”, sau a unei săli şi teren de sport, în cazul Şcolii gimnaziale “Ion Simionescu” şi Liceului “Vasile Alecsandri”.
Gavrilă a apreciat că principalul atu al şcolilor ieşene este resursa umană. În sistemul de învăţământ ieşean lucrează aproximativ 8.000 de cadre didactice, doar 14% fiind suplinitori. Conform precizărilor Cameliei Gavrilă, toţi suplinitorii au studii superioare, nemaiexistând niciunul care să aibă doar studii medii. “Sunt comune îndepărtate, cu sate izolate, cum sunt Dagâţa, Sireţel sau Mironeasa. Acolo trebuie să ne orientăm spre forţa de muncă locală. Şi acolo însă, suplinitorii au studii superioare. Nu predau în domeniul pentru care s-au pregătit, dar calitatea învăţământului este asigurată”, a spus Gavrilă.
Situaţia stă mult mai prost în privinţa grădiniţelor. Din 14 proiecte de construire a unor grădiniţe, majoritatea în mediul rural, incluse în proiectul Reforma Educaţiei Timpurii, doar două au fost finalizate. Astfel, au fost inaugurate grădiniţe noi în Frenciugi – Drăguşeni şi Mânzăteşti – Ungheni. “Şi în municipiu este nevoie de grădiniţe, şi o nevoie puternică. În Păcurari, cartier cu o populaţie tânără numeroasă şi mulţi copii, este nevoie de încă o grădiniţă, în afara celei cu nr. 14, care este supraaglomerată. În Copou se fac demersuri pentru încă o grădiniţă cu program prelungit. Este nevoie de încă una şi în Centru. Singurul cartier acoperit din acest punct de vedere este Tătăraşiul”, a punctat Gavrilă.
