Primar din Iaşi, la Consiliul Judeţean: „M-am simţit ca un invitat chemat să facă audienţă”

Strategia de dezvoltare a ju­deţului în perioada 2014-2020 a rămas încă în faza criticilor. Pre­zentarea de ieri a strategiei de către conducerea Consiliului Ju­deţean şi reprezentanţii firmei de consultanţă care a realizat-o mai mult a ridicat întrebări decât a oferit răspunsuri. Majoritatea primarilor prezenţi la dezbaterea publică, dar şi reprezentanţii or­ganizaţiilor neguvernamentale sau ai universităţilor, s-au arătat nemulţumiţi de lipsa unor obiective şi termene clare din cuprinsul strategiei. „Strategia ori a fost prea filosofică, ori sunt eu de la ţară şi nu pricep. Anterior, domnul Flaişer (preşedintele CJ în perioada 2000-2008, n.r.) ne-a lăsat moştenire că Prutul va fi navigabil până la Prisăcani şi că va fi făcut acolo pod peste Prut. Am făcut proiecte şi am rămas cu ele în braţe. Acum ne im­pli­căm într-o strategie nouă, fără nimic concret. Punctele noastre tari şi slabe le-au ştiut şi turcii, le-au ştiut şi ruşii, le ştiu şi europenii. Vreau să mă întorc în comună şi să spun că în 2016 avem un nou plan urbanistic, că în 2019 ajunge asfaltul şi în 2020 avem cămin cultural. Vreau să ştiu exact: asta fac, asta nu fac“, a spus Constantin Chirilă, primarul comunei Prisăcani.

Trei domenii, nouă priorităţi

Proiectul de strategie de dezvoltare a judeţului a fost structurat de firma GEA Strategy & Consulting Bucureşti pe trei dimensiuni teritoriale, respectiv municipiul Iaşi, celelalte oraşe ale judeţului şi spaţiul rural. În jurul acestor dimensiuni teritoriale au fost structurate trei domenii de acţiune, fiecare cu câte trei prio­rităţi. Principalul obiectiv al strategiei de dezvoltare a jude­ţului a fost definit ca îm­bu­nătăţirea infrastructurii judeţene, direcţiile de acţiune vizând reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene şi comunale, a infrastructurii de transport intermodal, extinderea accesului la reţelele de apă, canalizare, ener­gie electrică şi gaz metan, ca şi implementarea soluţiilor de creştere a eficienţei energetice a clădirilor. Al doilea obiectiv a fost stabilit a fi consolidarea economiei judeţului, în special prin dezvoltarea ofertei turistice din judeţ, susţinerea creşterii va­lorii adăugate pentru producţia agricolă, ca şi identificarea şi atragerea de noi investitori. Al treilea obiectiv strategic, respectiv creşterea calităţii vieţii, ur­mează să fie atins prin susţinerea educaţiei şi formării, susţinerea serviciilor publice de sănătate şi consolidarea măsurilor de protecţie a mediului. „Din analiza pe care am făcut-o, am putut vedea că judeţul Iaşi este o sumă de indivizi, cel mult o sumă de grupuri, dar nu o comunitate, cum ar trebui să fie. Există ta­lente în IT, de exemplu. Întrebarea este cum le folosim pentru celelalte sectoare ale economiei. Iaşul nu trebuie să rămână un loc în care vine un investitor să cumpere nişte calculatoare şi să lucreze în regim de outsour­cing“, a precizat Dragoş Pâs­laru, reprezentantul firmei de con­sultanţă. Acesta a menţionat ca puncte slabe ale Iaşului faptul că locuitorii judeţului se consi­deră harnici şi tradiţionalişti, puţin punând accentul pe viziune şi spirit întreprinzător. „Când vorbim de Iaşi, ne gândim la trecut, mai puţin la viitor. Aici vin proiectele noastre, pentru a schimba acest mod de gândire. Acum este «cool» să trăieşti la Cluj. Trebuie să devină «cool» să trăieşti la Iaşi. Trebuie să fim şi noi «trendy»“, a punctat preşe­dintele CJ, Cristian Adomniţei.

Comentariile primarilor

Prezentarea strategiei „Iaşi 2020: Tradiţie. Creativitate. Vi­ziu­ne“ nu i-a convins pe primarii prezenţi. Aceştia au reproşat faptul că în strategie nu sunt incluse proiectele comunelor. „De fie­care dată când s-au lansat tot felul de strategii, niciodată nu s-au finalizat. Acum m-am simţit ca un invitat chemat să facă audienţă. Judeţul cuprinde totuşi vreo 93 de comune, cu propriile strategii. Câtă vreme ele nu sunt cuprinse în ce vrea judeţul, doar bifăm că am făcut o strategie. Turismul cuprinde 13 pagini în strategie, iar obiective clare nici nu există. Comuna mea nici nu a fost amintită, măcar cu un cuvânt“, a spus primarul comunei Dobrovăţ, Cătălin Mărtinuş. La rândul său, directorul Fundaţiei „Alături de voi“, Angela Achiţei, a reproşat lipsa unor instrumente de urmărire a gradului de realizare a strategiei, ca şi absenţa menţiunilor referitoare la problemele sociale. „Sper ca această strategie să aibă şi o finalitate. Am văzut strategii şi în 2004, şi în 2008, dar dezvoltarea Iaşului a fost naturală, inerţială, fără a fi fost influenţată cu ceva de vreo strategie“, a comentat consilierul judeţean PSD, Cristian Stanciu.

În urma dezbaterii de ieri s-a hotărât ca strategia să fie completată cu o anexă cuprinzând pro­iectele a căror realizare este dorită de comune, ONG-uri sau de mediul academic, în măsura în care ele se încadrează în obiectivele generale. „Estimez că vor fi 1.000 – 2.000 de proiecte. Aşteptăm propuneri, pentru a încadra proiectele în obiectivele generale. Ştim că oamenii nu mai au încredere în strategii, dar trebuie pornit de undeva. Strategia este pe site-ul CJ. Aşteptăm comentarii, critici, sugestii“, a încheiat Pâslaru.