Caută 
Raport al Comisiei Europene: cum se vede de la Bruxelles învăţământul superior ieşean
4 MIN
Cererea anuală pentru absolvenţi de informatică sau calculatoare este de 4 ori mai mare decât numărul celor care termină facultatea.
Centrul de Cercetare Comună al Comisiei Europene a realizat un raport în care analizează în profunzime importanţa instituţiilor de învăţământ superior în Regiunea de Nord-Est a României. „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă în continuare concluziile şi cele mai importante date din raportul de aproximativ 40 de pagini intitulat „Higher Education for Smart Specialisation. The Case of North East Romania“. În linii mari, concluziile raportului au fost că Regiunea de NE a României, una dintre cele mai sărace şi mai prost finanţate din ţară, este una dintre cele mai prolifice din ţară în domeniul învăţământului superior, iar o mai strânsă legătură cu mediul economic a universităţilor ar putea constitui un motor de dezvoltare a întregii regiuni.
Raportul marchează sărăcia Regiunii de NE a ţării, menţionând că are cel mai mic raport de PIB/cetăţean din întreaga ţară, conform unor statistici Eurostat din 2015, de 4.900 de euro/persoană, faţă de media naţională de 8.100 euro şi media europeană de 28.900 de euro. Este prezentat faptul că cele mai importante universităţi de stat din regiune sunt în Iaşi şi că acestea, deşi sunt universităţi de tradiţie, cu activitatea concentrată pe educaţie şi cercetare, activităţi de dezvoltare precum transferul de tehnologie sau angajamente în comunităţile locale sunt doar la stadii incipiente. „Instituţiile de învăţământ din Nord-Estul României s-au dovedit proactive şi interesate să se implice mai mult în activităţi cu privire la transferul de tehnologie sau a dezvoltării regionale. La nivelul UE rezultatele analizelor au demonstrat că în regiunile periferice ale ţărilor instituţiile de învăţământ superior au nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta mijloacele necesare astfel încât să sprijine dezvoltarea regiunilor de care aparţin“, se precizează în raport.
România, dezastru la finanţare
În datele colectate din surse externe şi din statistici EUROSTAT, raportul precizează că, indiferent de importanţa pe care ar putea-o avea universităţile la nivel local în dezvoltarea regiunilor de care aparţin, învăţământul superior din România este la limita subzistenţei în materie de finanţare. România cheltuieşte 1.872 de euro pe student, fiind pe poziţia a doua din coada clasamentului format din ţările membre UE, comparaţia făcută cu Suedia, de pe locul I, fiind una foarte mare, aceştia investind o medie de 22.843 de euro pe student. Finanţarea învăţământului superior din PIB este tot la un minim european, la fel ca procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 care au studii superioare – 17,4%, în condiţiile în care media europeană este de 30,7%. Situaţia nu stă mai bine nici la nivelul cercetării. „Sistemul de cercetare şi inovare din România este profund subfinanţat, la nivelul anului 2014 era cel mai scăzut dintre ţările membre UE, 0.38% din PIB faţă de o medie de 2,03% la nivel european“, se mai precizează în raport.
Iaşul, un centru de relevanţă la nivel naţional
În ceea ce priveşte Regiunea de NE, raportul notează Iaşul ca fiind centrul cultural şi cel de dezvoltare al întregii regiuni, unul de relevanţă la nivel naţional. 13% din numărului total de studenţi din ţară sunt în Regiunea de NE a României, cei mai mulţi fiind în Iaşi, iar la nivel de profesori, 18% din corpul profesoral din România se află aici. Raportul remarcă faptul că în Iaşi şi în regiunea din preajma capitalei Moldovei au fost primele încercări din ţară de a demara proiecte de inovare regională şi de transfer tehnologic în domeniile protecţiei mediului, turism, textile şi noi materiale, biotehnologii şi industria agroalimentară. Raportul notează că universităţile se îndreaptă mai mult către finanţare naţională pe astfel de proiecte, puţine fiind cele care au reuşit să obţină finanţare pe proiecte europene – e notat un proiect pe IT câştigat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi – şi că ar fi nevoie de un cadru legal care să sprijine ca instituţiile de învăţământ superior să poată propună şi implementa proiecte prin care să îşi transpună expertiza în domenii practice din economice. Raportul remarcă şi câteva din particularităţile din Iaşi în învăţământul superior şi în relaţia cu piaţa muncii – suprasaturată de absolvenţi în ştiinţe sociale şi umane, cu un surplus foarte mare de absolvenţi în economie, drept şi biologie, piaţa cere ingineri, medici şi IT-işti. „În sectorul IT se estimează că absolv 800 de studenţi pe an, dar cererea este de 3.200. În mod interesant, în domeniul textilelor, absolvenţii sunt foarte căutaţi, dar este greu pentru universităţi să recruteze studenţi“, notează raportul Comisiei Europene.
