Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Reconstrucţie versus reamintire. O istorie personală (I)

GALERIE
dana tabrea200
  • dana tabrea200
- +

Variaţiuni pe modelul Kraepelin (sau Câmpul semantic al tocăniţei de iepure) e un script caracterizat prin discontinuitate şi fragmentaritate, compus din cadre care pot fi reordonate, reasamblate, suprapuse, reintegrate, repetate, oprite, eliminate - după cum sugerează indicaţiile autorului italian Davide Carnevali -, reprezentant al noii dramaturgii. 

Numai textul de faţă (2008) a fost tradus până acum în engleză, franceză şi germană şi montat ca spectacol propriu-zis, spectacol-lectură sau radiofonic în Europa şi SUA, suficient pentru a ne face o idee asupra renumelui dramaturgului în teatrul contemporan. De asemenea, piesa a primit trei premii importante în 2009 şi 2012, motiv convingător pentru o punere în scenă în premieră pe ţară, eveniment fericit întâmplat la Teatrul Naţional din Iaşi.

În teatru cel mai puţin de dorit e ca valenţele unui text să depăşească posibilităţile regizorale. Pentru că textele pot fi salvate prin regie, dar regia prin text - nu. Iar acolo unde raportul dramaturgie-regie este echilibrat, indicaţiile auctoriale respectate pentru că piesa implică deja cea mai bună dintre toate montările posibile, practică obişnuită în mediul artistic occidental, şansele de a obţine o producţie care să respecte standardele internaţionale sporesc.

Alexandru Dabija nu e decât prea puţin recognoscibil ca stil în această punere în scenă. Îl caracterizează jongleriile la limita dintre tradiţional şi modern (decor antique, mijloace regizorale en vogue), verva licenţiozităţilor, extrem de temperată de data aceasta, înclinaţia înspre grotesc, ridicol, fără a le contrabalansa prin sublim, înspre ironic şi absurd (uşi fără chei, ferestre luminate şi noaptea, personaje care vin învălătucite prin perdele nu se ştie de unde şi pleacă nu se ştie încotro). Mesajele profunde transmise de piesă nu rămân însă latente, ci izbucnesc intens, datorită conceptului audiovideo, proiecţiilor, dar mai ales video mapping-ului, şi tehnicii video la puterea a treia (inedit, sugerat de script). Susţinerea regizorală a partiturilor actoriceşti este evidentă din modul în care Doru Aftanasiu reuşeşte să-şi tempereze gesturile uzitate în alte spectacole şi să reacţioneze potrivit scenelor luate în calcul; Călin Chirilă este dirijat înspre un rol de compoziţie din care evadează cu degajarea ce-l caracterizează, iar Ionuţ Cornilă e uneori impacientat, conform celor cerute de economia textuală. Dar poate fi şi altfel (îngândurat, observator neimplicat).

Kraepelin nu-i decât pretextul pentru a introduce subiectul demenţei degenerative congenitale într-un context mai larg. Protagoniştii sunt trei oameni (Primo Uomo, Secondo Uomo şi Terzo Uomo), cărora le sunt distribuite roluri diferite (tată, fiu, doctor); însă aceste roluri sunt alternative (de aceea, F. e detaşat, iar D. implicat). În prima scenă, Primul om îl va numi pe Al Doilea om ”tată”, iar în ultima, repetată circular, ”fiu”. Într-o scenă filmată, cei doi răsfoiesc albumul de fotografii (depozitar al memoriei individuale a lui T. atins de procesul degenerativ iremediabil); T. e distras, lucru care se va vedea şi la F. într-un alt moment, chiar şi la D.

Nu doar identitatea unor inşi particulari este în joc, ci a întregii Europe. De la CECO (Declaraţia lui Robert Schuman din 1950, reunind şase state europene pe baze economice) la dezideratul pieţei globale de astăzi, Europa propune sensuri noi pentru autodefinire. Şi în plan politic identitatea Europei este în continuă transformare.

Frica de transformare este motivul pentru care T. opune rezistenţă la schimbare (de exemplu, numele oraşului Breslau/ Wroclaw) prin refuzul memoriei (ani, nume, amintiri personale) - (se eschivează când trece prin faţa marii oglinzi înrămate în centrul peretelui de fundal). Psihanalistul îi trezeşte teamă, deoarece sapă în inconştient, aduce amintirile la suprafaţă, poate induce false amintiri. ”Reţeta” propusă de doctor presupune răsfoirea albumului foto, rememorarea numelor apropiaţilor, întrebări despre trecut, cerinţa de a povesti un eveniment semnificativ, de a da curs amintirilor chiar şi confuze, modificate în imaginaţie, filmări cu toate acestea, în care să se recunoască. Astfel, sondând imaginile care au rămas întipărite în memoria lui, reconstituind firul roşu care le uneşte, se caută scoaterea la iveală a ceva important, refulat. Pentru a ajunge la povestea acestui om, la datele care-i conferă o identitate.

Reconstrucţia istorică şi reamintirea se opun. Deoarece reamintirea presupune reflectarea faptului ca atare, iar reconstrucţia - recrearea istoriei (în baza ideii că nu există fapt istoric în sine, doar reactualizarea faptului în imaginaţie, plecând de la mărturiile improbabile ale surselor istorice). Ideea lui Carnevali, inspirată de psihanaliză, e aceea că am putea vorbi de reconstrucţie istorică la nivel individual. T. este asistat să îşi amintească, acesta preferând însă să îşi reconstruiască trecutul în imaginaţie. A fi om înseamnă a fi artist, capabil să îţi recreezi propriul trecut.

(Variaţiuni pe modelul lui Kraepelin de Davide Carnevali, regia: Alexandru Dabija, scenografia: Dragoş Buhagiar, distribuţia: Călin Chirilă/ Tatăl/ Primul om, Doru Aftanasiu/ Fiul/ Al doilea om, Ionuţ Cornilă/ Doctorul/ Al treilea om şi Radu Homiceanu, video designer: Andrei Cozlac, premieră naţională: 19 februarie 2015, Sala Teatru la Cub, TNI)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi cronicar de artă teatrală

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri