TABEL: Împărţirea banilor la CJ Iaşi pentru asfaltări, mai grea decât astrofizica

Masterplanul drumurilor judeţene va fi redesenat în prag de an electoral. La doi ani de la adoptarea listei de priorităţi în investiţiile pe drumurile judeţene, acestea au fost practic redefinite. Toate fondurile disponibile în cadrul Consiliului Judeţean vor fi dirijate pentru finanţarea a opt tronsoane de drumuri, incluse anul trecut în masterplan ca subaxe, prioritară fiind reabilitarea a patru dintre ele.

Cele trei axe majore stabilite iniţial, Iaşi – Gropniţa – Suceava, Iaşi – Ţibăneşti – limită judeţ Neamţ şi centura metropolitană din nordul Iaşului vor fi realizate în măsura în care vor putea fi identificate fonduri europene pentru acoperirea costurilor investiţiilor.

Va fi schimbată şi filosofia după care au fost stabilite priorităţile. În 2013, criteriul luat în calcul a fost eficienţa economică, respectiv numărul de locuitori care ar fi beneficiat de drumuri modernizate cu aceiaşi bani disponibili. Acum, va fi aplicat un set de criterii, luându-se în calcul traficul, materialul din care este făcut drumul şi populaţia din comunele tranzitate. Noua listă de priorităţi va fi supusă aprobării plenului CJ, ea urmând să stea la baza cheltuirii a aproximativ 60 de milioane de euro.

Clasamentul, aranjat şi rearanjat

La ultima şedinţă a CJ a fost decisă constituirea unei comisii care să stabilească destinaţia a 12,8 milioane lei alocate de Guvern pentru drumurile judeţene şi comunale ieşene.

„Banii nu vor fi împrăştiaţi. Vom merge pe folosirea tuturor banilor pentru a începe lucrările la una din cele 8 subaxe rutiere stabilite de CJ, ca să ne putem apuca de o lucrare cât de cât importantă“, spunea la acea dată şeful Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP), Daniel Minciună.

Cele 8 subaxe au fost ordonate întâi după numărul de vehicule care circulă pe drumul respectiv zilnic, fiecăreia acordându-i-se un punctaj corespunzător locului ocupat în clasament. O nouă ordonare a fost făcută în funcţie de starea drumurilor, de la cea mai rea la cea mai bună, iar o a treia, în funcţie de totalul locuitorilor din comunele tranzitate. Punctajele au fost însumate, iar subaxele, rearanjate, de la punctajul cel mai mic la cel mai mare. Pe primele locuri s-au clasat astfel drumurile cele mai tranzitate, mai proaste şi deservind mai mulţi locuitori.

„Am încercat să abordăm criterii tehnice, să fie cât mai puţin loc de interpretări subiective. Şi cei care vor veni după noi vor avea o strategie clară în privinţa drumurilor judeţene, ca banii să nu ajungă la cine strigă mai tare. Până acum, investiţiile au fost făcute insular. Aici un kilometru, dincolo 5 km, unde crăpa drumul. În acest mod, nu terminam cei 1.000 km de drumuri judeţene nici în 100 de ani“, a declarat liderul consilierilor judeţeni ai PSD, Cristian Stanciu.

„Mergem cu banii noştri pe subaxe şi cu bani europeni pe axe“

Conform precizărilor acestuia, cele 12,8 milioane lei existenţi în conturile CJ nu vor fi utilizaţi pentru o singură subaxă, ci vor fi împărţiţi în mod egal între primele patru. Pentru reabilitarea acestora ar fi necesară o sumă totală de 53,3 milioane euro, adică 237 milioane lei. Cele nici 3 milioane euro de care dispune CJ nu vor permite astfel decât organizarea licitaţiilor de proiectare şi lucrări, restul banilor urmând să fie găsiţi ulterior. Sursele luate în calcul de majoritatea PSD constă în creditul BERD aflat în curs de negociere de către CJ, care ar urma să se cifreze la 25-30 milioane euro şi aproximativ 30 milioane de euro care urmează să fie decontaţi de Comisia Europeană pentru lucrările de modernizare a Aeroportului.

În acest mod, în următorii ani ar urma să fie reabilitaţi 115 km de drumuri judeţene, numărul locuitorilor din comunele străbătute ridicându-se la aproximativ 115.000. Costurile reabilitării drumurilor s-ar ridica astfel la aproximativ 550 euro/beneficiar.

„Noi credem că aceasta este cea mai bună variantă. Toţi banii aceştia abia ar ajunge pentru realizarea uneia din cele trei axe. Am fi rămas cu 70% din masterplan nerealizat, cine ştie cât timp. Aşa, mergem cu banii noştri pe subaxe şi cu bani europeni pe axe, pentru că acestea sunt eligibile, în timp ce subaxele nu“, a spus Stanciu.

Unde ar trebui să ajungă banii europeni

În acelaşi timp, cele trei mari axe de transport rutier rămân aproape în aer. Axa 1 presupune refacerea DJ 281, 281B, 281D şi 282, pe traseul Iaşi-Movileni-Gropniţa-Coarnele Caprei-Belceşti-Scobinţi-Lespezi-Tătăruşi-limită judeţ Suceava, pe o lungime de 94 km, la un cost de 48,8 milioane euro.

A doua axă constă în refacerea DJ 246, 248A şi 280, pe traseul Iaşi – Ţibăneşti – Dagâţa, pe o lungime de 68 km, la un cost de 49,9 milioane euro.

Centura metropolitană ar străbate comunele Popricani, Rediu, Leţcani, Horleşti, Voineşti, Mogoşeşti, Ciurea şi Bârnova, pe o lungime de 59,4 km şi la un cost de 17,9 milioane euro.

Prima axă va fi propusă spre finanţare Comisiei Europene, fiind încheiat deja un acord de colaborare cu CJ Suceava. Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a aprobat în august viitoarea finanţare, proiectul urmând să fie depus până pe 31 martie anul viitor. Pe lista de investiţii a Regiunii Nord-Est se mai află un drum pe raza judeţului Vaslui, proiect în cadrul căruia ar urma să fie reabilitaţi şi 12 km de drum din Iaşi, un drum în judeţul Neamţ şi un altul în judeţul Botoşani, şi acesta vizând tangenţial Iaşul. Şansele obţinerii de fonduri europene pentru celelalte două axe sunt însă minime.