Mai puţin de jumătate din organizaţiile non-profit (n.r. – ONG) din Iaşi îşi declară anual veniturile obţinute la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice. Deşi numărul fundaţiilor ieşene a crescut în 2014 cu 300 de organizaţii, procentul entităţilor care îşi declară veniturile sau inactivitatea nu a suferit modificări importante. Potrivit informaţiilor furnizate de Fiscul ieşean, în Iaşi funcţionau, la finalul anului 2014, 3.283 de ONG-uri, care au avut venituri totale de peste 91 milioane euro, iar 73% din acestea provin din activităţi fără scop patrimonial. Faţă de anul 2013, veniturile totale ale fundaţiilor ieşene au crescut cu 11 milioane euro, însă proporţia sumelor provenite din activităţi fără scop patrimonial este similară.

Trei tipuri de venituri

Potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, fundaţiile pot obţine venituri de trei tipuri, însă activitatea de bază trebuie să fie fără scop patrimonial, respectiv din donaţii, ajutoare de stat, cedare active, cotizaţii, dobânzi etc. Apoi, fundaţiile mai pot obţine venituri cu destinaţie specială (n.r. – venituri din aplicarea timbrului literar, teatral, muzical, folcloric etc), precum şi din activităţi economice, asemenea societăţilor comerciale.

Din informaţiile Fiscului reiese că, în baza bilanţurilor depuse de fundaţii, peste 70% sunt venituri din activităţi fără scop patrimonial, 20% sunt sume obţinute din activităţi economice, iar restul sumei, adică circa 10%, din activităţi cu destinaţie specială. Problema nedepunerii bilanţurilor contabile de către un număr mare de fundaţii nu pare a fi tratată tocmai serios de instituţiile statului. Codul Fiscal impune amendarea contribuabililor, inclusiv a fundaţiilor, care nu îşi declară activitatea, însă AJFP Iaşi nu a încasat nicio sumă din aceste amenzi, ci doar a transmis notificări fundaţiilor care nu şi-au respectat obligaţiile fiscale.

Dacă în 2013 au fost trimise doar 1.341 de notificări. deşi numărul „absenţilor“ de la declararea obligaţiilor fiscale era de 1.604, către cei 1.707 fundaţii care nu au depus situaţiile financiare pe anul 2014 nu au fost transmise încă notificările.

Spre deosebire de societăţile comerciale, fundaţiile nu înregistrează profit din veniturile obţinute după efectuarea cheltuielilor, ci un excedent pe care, potrivit legislaţiei fiscale, trebuie să îl reinvestească în activităţile organizaţiei.

Din aceleaşi date ale AJFP, reiese că fundaţiile ieşene au avut în 2014 un rezultat net de 4,3 milioane euro, respectiv diferenţa dintre fundaţiile care au obţinut un excedent total de 8,6 milioane euro şi fundaţiile care au încheiat anul cu deficit, în 2014 fiind de 4,2 milioane euro.

Mitropolia, detaşat pe primul loc

În urma analizării rezultatelor fundaţiilor de către „Ziarul de Iaşi“, rezultă că cele mai mari venituri din activităţi fără scop patrimonial şi economice sunt realizate în ultimii doi ani de aceleaşi cinci organizaţii non-profit. Astfel, fundaţia cu cele mai mari venituri este Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (MMB), care, faţă de anul anterior, şi-a crescut anul trecut veniturile de 11,4 milioane euro cu încă 600.000 euro. Un calcul simplu arată că, în 2014, din cele 1.576 de fundaţii care au depus bilanţuri contabile, MMB singură a adunat peste 13% din veniturile totale ale acestora. Contrar principiului pentru care au fost create fundaţiile, Mitropolia a obţinut în 2014 doar 20% din veniturile totale din activităţi fără scop patrimonial, restul veniturilor provenind din activităţi economice (exploatarea pădurilor şi terenurilor agricole, vânzarea de obiecte religioase etc). Potrivit bilanţului contabil, MMB a avut un excedent de 640.000 lei din activităţi fără scop patrimonial, şi de zece ori mai mult din activităţile economice, rezultând astfel un excedent total de aproximativ 7 milioane lei. Într-o discuţie anterioară cu „Ziarul de Iaşi“, purtătorul de cuvânt al MMB, părintele Constantin Sturzu, a explicat că sumele obţinute de fundaţie sunt reinvestite în fiecare an „în realizarea de fapte filantropice“.

Aţi auzit de ANELIS Plus?

Pe locul secund în ultimii doi ani, după veniturile totale obţinute, se situează Asociaţia Universităţilor, Institutelor de Cercetare-Dezvoltare şi Bibliotecilor Centrale Universitare (ANELIS Plus), cu o sumă de 8 milioane euro, în creştere cu 2,3 milioane euro faţă de 2013. Spre deosebire de MMB, ANELIS Plus nu obţine veniturile decât din activităţi fără scop patrimonial, iar excedentul este de ordinul miilor sau zecilor de mii de lei, respectiv 25.000 lei în 2013, şi mai puţin de 4.000 lei anul trecut. Puţin cunoscută în afara domeniului cercetării, ANELIS Plus activează, potrivit propriei prezentări, în scopul reprezentării intereselor de informare şi documentare a membrilor săi, „promovând cunoaşterea şi susţinând implementarea politicilor educaţionale şi de cercetare prin achiziţia de resurse electronice de informare ştiinţifică destinate învăţământului şi cercetării, pentru a răspunde nevoilor crescânde de informare şi documentare ale utilizatorilor din România“. Asociaţia pune astfel de dispoziţia cercetătorilor o imensă bază de date ştiinţifică, având şi o contribuţie importantă la implementarea unor proiecte cu finanţare europeană.

Anul 2014 a fost unul prolific şi pentru două din celelalte trei din cele mai puternice fundaţii ieşene din punct de vedere al veniturilor totale obţinute. Deşi în 2013 era a cincea, cu venituri totale de peste 2,5 milioane euro, dar cu deficit de 135.000 euro, Universitatea „Petre Andrei“ şi-a crescut anul trecut veniturile până la şase milioane euro, dar şi-a păstrat aproape identic deficitul. UPA, deţinută de profesorul Doru Tompea, îşi obţine peste 95% din venituri din activităţi fără scop patrimonial, veniturile din activităţi economice fiind în ultimii doi ani de 150.000-200.000 euro.

O altă fundaţie cu venituri consistente este Asociaţia „Alături de Voi“ România, care anul trecut a avut venituri totale de 4,8 milioane euro, în creştere cu 1,2 milioane euro faţă de 2013. În schimb, fundaţia a avut de pierdut la capitolul excedent, „plusul“ de 72.000 euro din 2013 transformându-se într-un deficit de peste 230.000 euro anul trecut.

Fundaţia familiei Stanciu, locul 5

A cincea fundaţie ieşeană ca venituri totale obţinute în 2014 este Fundaţia Ecologică Green (FEG), aparţinând familiei deputatului ieşean Anghel Stanciu (PSD). FEG a avut anul trecut venituri totale de 3,2 milioane euro, obţinute din activităţi fără scop patrimonial, în scădere cu 170.000 euro faţă de anul 2013. Totodată, în cazul FEG se constată şi o scădere a excedentului obţinut, de la 1,1 milioane euro în 2013 la peste 850.000 euro. „Nu ştiu care sunt motivele pentru care fundaţiile nu depun declaraţiile fiscale, însă pot spune sigur că FEG este una din cele care depun toate documentele la zi. Acum, sunt şi cazuri de fundaţii create pentru a atrage diverse fonduri, ONG-urile având acces mai uşor comparativ cu societăţile comerciale, şi apoi se renunţă la ele, de aici probabil şi numărul mare de organizaţii care nu mai depun documentele fiscale. Pe de altă parte, diferenţa faţă de SRL-uri este că la o fundaţie nu se împart dividende acţionarilor, iar excedentul, pentru că aici nu poate fi vorba de profit, trebuie reinvestit în activităţile entităţii“, a explicat consilierul judeţean Cristian Stanciu, director al FEG.