Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Trădători

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Prin termenul din titlu, calificându-i pe traducători, trimitem la „proverbul” italian „Traduttori - traditori”, dintr-o culegere în dialectul toscan alcătuită de Giuseppe Giusti în secolul al XIX-lea; se susţine că, de fapt, există formulări similare mai vechi, ce incriminează însuşi actul propriu-zis al traducerii. În folclorul traductologiei, găsim şi o caracterizare, convergentă, de origine şi de turnură spirituală franceză: „La traduction, c’est comme une femme: si elle est belle, elle est infidèle; si elle est laide, elle est fidèle”. Însă aici nu vrem să ne referim la pretenţioase şi delicate aspecte ale conceptului modern de «untranslatability», ci la situaţii în care traducerea nu este nici „frumoasă”, nici „fidelă”, înfăţişându-se doar ca infidelă şi confuză.

Cosacii din pădure. Pornim de la o suită de confruntări (şi înfruntări - cu sabia, respectiv cu pistolul în mână) între doi ofiţeri francezi, personajele principale (PP1 - PP2) din filmul „Dueliştii”, un succes din 1977, transmis recent pe Cinemax. Într-o secvenţă din timpul înzăpezitei retrageri napoleoniene din Rusia, PP1 îi propune lui PP2 să-l însoţească într-o pădure, pentru rezolvarea unei situaţii, invitaţie la care acesta i-ar fi atras însă atenţia că „pădurea e plină de cosaci”. Am reprodus traducerea în româneşte a originalului, în engleză, în care referirea este, fireşte, la substantivul cossak „cazac”. Ceea ce, se pare, nu a ştiut traducătorul este şi faptul că, în limba română, există un subst. cosac, împrumut din bulgară, numind o specie de peşti („peşte de apă dulce, cu solzi mici, argintii”). Şi, poate, am fi renunţat la această notificare, dacă nu ne-ar fi atras atenţia şi alte inadvertenţe din transpunerea pentru noi a textului respectiv.

Ce fel pană? La un moment dat, în primii ani ai Restauraţiei, în film, PP1 intervine, generos, în favoarea veşnicului său adversar, ce figura printre proscrişii condamnaţi la moarte. Şeful poliţiei îi permite să elimine de pe listă numele PP2, propunându-i să-l şteargă el însuşi cu... stiloul! Or, stiloul, invenţie românească, a lui Petrache Poenaru, a fost brevetată (la Paris, e drept) abia în 1827, astfel că obiectul indicat va fi fost numit, probabil, pen, cu referire la quill pen „condei” sau „pană de gâscă”, şi nu la fountain pen (pentru verificare, n-am avut răbdarea să revedem filmul, ce durează mai mult de o oră şi jumătate). Iar o confruntare nici nu mai e necesară în cazul grafiei englezeşti Ratisbon („battle of Δ), al cărei corespondent în româneşte este Ratisbona, după latina medievală. Aşadar, credem că, puţin preocupat de opera sa de echivalare de text, trădătorul (!) originalului a „împuşcat”, grăbit, o traducere (în limbajul producătorilor de filme de la Hollywood, verbul /to/ shoot numeşte şi acţiunea de a produce un film la repezeală!).

Altfel de anglicisme. Se pare, aşadar, că moda anglicismelor tinde să deruteze şi scrierea românească a numelor de locuri, ce are, totuşi, o tradiţie, una pe care limba exemplară trebuie să o respecte, dacă ea însăşi se respectă. O situaţie asemănătoare am întâlnit şi în traducerea textului dintr-un episod al serialului „Dinastia Tudorilor”. Henric VIII se află în Franţa, înainte de lupta de la Boulogne, şi vrea ca aceasta să reprezinte, aflăm din traducere, un eveniment comparabil cu glorioasa (pentru englezi) „bătălie de la Agincourt”; or, tradiţia grafică românească respectă numele original francez, Azincourt. Este uşor de constatat că dezinteresul faţă de faptul de cultură al celor care semnează „subtitrarea” duce la apariţia unui mixaj toponimic derutant.

Termeni la modă. De fapt, este vorba de manifestări ale indiferenţei faţă de istorie sau chiar de inaderenţă la aceasta şi, dacă, cel puţin în cazul toponimelor (în speţă, oiconimelor) citate, lucrurile par mai tolerabile, nu este chiar de neglijat nivelul cultural ilustrat de invocarea stiloului, dar, mai ales, de ignorarea aspectelor istorice, numindu-i cosaci pe cazacii din trupele lui Kutuzov, pentru că, astfel, se instaurează anarhia spiritului. O probă. La o emisiune „Punctul de întâlnire” de la A3 (7.02), Lucia Hossu-Longin relata faptul că o tânără jurnalistă, vorbind despre luptătorii rezistenţei anticomuniste din România, i-a numit „teroriştii din munţi”. Desigur, este reluarea, papagalicească, a unui termen din discursul actual, dar nu numai atât: în acte alcătuite de organele de represiune din anii ’50, aceştia, pe lângă termenul de bandiţi, erau „înfieraţi” chiar şi sub numele de „membri ai unor bande teroriste” (cf., de ex., /cnsas.ro/ sau /marturisitorii.ro/).

* Postistorie. Dacă preistorie se numeşte perioada din trecutul omenirii de înainte de apariţia documentelor scrise, ni se pare potrivit numele de postistorie şi pentru a numi (nu departe de sensul atribuit acestui termen de Emil Cioran) faza urmând promiscuităţii culturale la care se va ajunge, la noi, pornind de la scuturarea, prin lege de studiul istoriei, inclusiv în licee. Dar de unde oare numele astea de străzi de prin oraşe, sau cum de s-o fi pus cu umanitatea un oarecare Vişinescu?! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri