Caută 
O industrie ce părea să devină prosperă la Iaşi este sufocată din faşă?
Treziţi-vă, domnilor rectori! Pleaca firmele din Iasi pentru ca nu pregatiti specialisti
6 MIN
"Ziarul de Iaşi" trage un semnal de alarmă privind imobilismul în privinţa dinamicii cifrelor de şcolarizare din universităţile ieşene ce furnizează viitoarele cadre pentru industria IT. Motivul este faptul, încă neanunţat public, că firma ieşeană Ness Romania, parte a gigantului mondial Ness Tehnologies, a ales să se extindă la Timişoara şi nu la Iaşi, din cauză că numărul de studenţi ieşeni de care are nevoie ar fi prea mic în viitor. Rectorii de la "Cuza" sau de la UTI, Ioan Giurma (foto stânga) şi Vasile Işan (dreapta), au explicaţii care de care mai docte, dar fără legătură cu ceea ce cere piaţa muncii. In condiţiile în care firmele de IT caută şi în gaură de şarpe specialişti, şi în timp ce toţi oficialii clamează nevoia dezvoltării în planurile de educaţie a acestui domeniu aflat într-o expansiune uriaşă, realitatea este că, la Facultatea de Calculatoare de la UTI de exemplu, în nu mai puţin de 5 ani cifra de şcolarizare a crescut cu doar 20 de locuri. UTI produce astfel anual 320 de informaticieni, în timp ce Politehnica din Timişoara scoate aproape dublu: 620. O altă comparaţie zdrobitoare: Universitatea de Vest din Timişoara, cu 17.000 de studenţi în total, cu o treime mai puţin faţă de „Cuza”, care are aproximativ 24.000, scoate anual aproape acelaşi număr de programatori. Este momentul să vă treziţi la realitate, domnilor rectori!
Unul din marii jucători de pe piaţa locală de IT, cu afaceri de zeci de milioane de lei anul trecut, a ales să se extindă în afara judeţului. Ness România, parte a Ness Technologies, se va dezvolta la Timişoara deoarece Iaşul nu îi oferă specialiştii de care are nevoie, au precizat pentru ziarul nostru persoane importante din industria de profil. Din informaţiile intrate în posesia jurnaliştilor „Ziarului de Iaşi”, lipsa unor măsuri concrete din partea universităţilor pentru suplimentarea numărului de locuri la facultăţile-pepinieră a industriei IT poate duce la măsuri similare şi din partea altor companii.
Cu spatele la piaţă
Oficialii firmei ieşene de IT Ness Romania au bătut palma cu omul de afaceri Iulian Dascălu pentru a închiria 1.000 metri pătraţi de birouri în oraşul de pe Bega, potrivit mai multor surse din mediul de business. Planurile iniţiale de expansiune ale companiei la Timişoara ar viza recrutarea unui nucleu de 100-140 de informaticieni. La acest moment, Ness România SRL nu figurează cu punct de lucru în Timişoara, conform informaţiilor disponibile în „fişa” societăţii de la Registrul Comerţului, consultată de jurnaliştii „Ziarului de Iaşi”. Motivul pare a fi legat de numărul mic de absolvenţi ai facultăţilor de profil furnizat de universităţile ieşene, comparativ cu Timişoara. În ciuda discursurilor triumfaliste vehiculate des când vine vorba despre piaţa locală de IT, relaţia dintre mediul academic şi cel de business la Iaşi se pare că „scârţâie”. Necesarul de specialişti solicitat de companii nu este satisfăcut corespunzător de facultăţi, ne-au declarat, sub rezerva anonimatului, importanţi oameni de afaceri din industria IT a Iaşului. De cealaltă parte a baricadei, cadrele didactice din fruntea universităţilor din municipiu spun la unison că se fac eforturi în acest sens. Totuşi, unii spun că pretenţiile companiilor sunt uneori exagerate. Pe deasupra, facultăţile ce deservesc piaţa IT din Cluj-Napoca ne „fură” încă de pe băncile liceului cei mai valoroşi elevi la informatică, a constatat un alt reprezentant de marcă al mediului de business din oraşul nostru.
"Extindere" cu 20 de locuri în 5 ani
„Noi la Automatizări şi Calculatoare, dar şi la Electronică, am crescut cu mult cifra de şcolarizare în vară. Când ne-a mai trimis Ministerul Educaţiei o circulară prin care a suplimentat locuri le-am dat la aceste facultăţi foarte solicitate, unde s-au ocupat foarte mult şi din locurile cu taxă. Prin circulara Ministerul Educaţiei se preciza ca locurile să fie repartizate cu prioritate spre facultăţile care au pregătire în IT”, a declarat rectorul Universităţii Tehnice din Iaşi, profesorul Ion Giurma. Un al oficial de la UTI este şi mai tranşant. „Cifra de şcolarizare este folosită la maximum. Din punctul nostru de vedere, saturarea pieţei ar presupune de fapt ca absolvenţii anilor următori să rămână fără posibilitate de angajare, fără serviciu. Asta, dacă presupunem că am avea numărul de absolvenţi pe care companiile şi-l doresc la momentul de faţă”, crede conferenţiarul universitar Irina Lungu prorector şi purtător de cuvânt în cadrul UTI. Cu toate acestea, în decursul a cinci ani, Facultatea de Automatizări şi Calculatoare a reuşit să îşi îmbogăţească oferta cu numai 20 de locuri, la nivel de studii de licenţă. Abia în acest an au fost suplimentate cu 40 de locuri, iar pentru admiterea în anul universitar 2016-2017 vor fi alocate alte 20. În total, facultatea "defilează" cu o capacitate de şcolarizare de 320 de locuri. La Cluj-Napoca, oferta este mai bogată cu 50 locuri, recunoaşte chiar conducerea Facultăţii de Automatizări şi Calculatoare din Iaşi. În tot acest timp, la admiterea din toamnă de la UTI mai sunt specializări cu zeci de locuri bugetate încă neocupate: Textile-Pielărie şi Management Industrial (89 locuri la buget, 39 la taxă) sau Construcţii şi Instalaţii (108 buget, 85 cu taxă).
Informaticienii nu vor să fie profesori
Şi în Copou sunt probleme similare, spun cadrele didactice consultate de ziarul nostru. Conducerea Universităţii „Al.I. Cuza” spune că sunt dese consultările cu mediul de afaceri, dar cererile acestora nu pot fi rezolvate pe loc, ci treptat, în câţiva ani. „De anul acesta deschidem şi o linie de studiu în limba engleză la Facultatea de Informatică, ceea ce va facilita şi mai mult angajarea lor. Problema este următoarea: nu putem creşte la modul absolut numărul studenţilor la specializările relevante, să-l dublăm într-un an sau doi”, a precizat prof.dr. Vasile Işan, rectorul UAIC. Acesta crede că diferenţa economică dintre Iaşi şi Timişoara poate fi un considerent mai plauzibil în cazul planurilor de expansiune ale companiilor. „Spre deosebire de Iaşi, Timişoara este un oraş cosmopolit, mult mai industrializat, iar investiţiile străine sunt mult mai vizibile. Nu calităţile intelectuale sau profesionale ale absolvenţilor, profesorilor sau specialiştilor din IT fac diferenţa, ci condiţiile economice”, a adăugat rectorul UAIC. În discuţia cu jurnaliştii, acesta a mai spus că sunt multe condiţii restrictive în calea majorării ofertei de şcolarizare, lucru subliniat şi de conducerea Facultăţii de Informatică. Conferenţiarul Lenuţa Alboaie, prodecanul acestei facultăţii, spune că primeşte foarte multe solicitări pentru creşterea numărului de studenţi, dar că lipsa sălilor de laborator şi curs, dar şi a cadrelor didactice, ucide din faşă orice demers. „Ţin să menţionez că nivelul de salarizare în industria IT este mai atrăgător pentru absolvenţii de licenţă, master sau doctorat, şi atunci posturile pe care le scoatem la concurs rămân neocupate”, a punctat Alboaie. Nici la UTI situaţia nu este mai roz, din acest punct de vedere. „În ultimii 3-4 ani nu prea avem candidaţi la doctorat. Absolvenţii nu mai vor să rămână în facultate”, ne-a declarat profesorul universitar Corneliu Lazăr, decanul Facultăţii de Automatizări şi Calculatoare. O altă specializare care livrează constant specialişti companiilor este cea de Informatică Economică din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA). Decanul acestei facultăţi spune şi el că ambiţiile companiilor prea ridicate. „Am ţinut constant legătura cu mediul de afaceri. Ei doresc peste 1.000 de absolvenţi dar nu se poate dintr-o dată”, zice decanul Dinu Airinei.
O comparaţie
În prezent, la Facultatea de Informatică UAIC oferta este de 380 de locuri, iar la cea de Matematică, unde există şi specializarea în Informatică, 140 de locuri. În schimb, la Universitatea de Vest din Timişoara, la Facultatea de Matematică şi Informatică, la specializările ce ţin strict de analiza noastră, au fost scoase la concurs în acest an aproximativ 460 de locuri. Asta în condiţiile în care universitatea ieşeană are circa 24.000 de studenţi în total, în timp ce instituţia similară din Timişoara are cu o treime mai puţin: 17.000 de studenţi. „Dialogul cu mediul de afaceri este o strategie încetăţenită în Universitatea de Vest. Repartizarea cifrei de şcolarizare se ajustează în permanenţă în funcţie de solicitările studenţilor, ale angajatorilor, ale economiei în general”, a declarat Florin Jurca, ofiţerul de presă al Universităţii de Vest din Timişoara.
