Caută 
5 MIN
Cel mai folosit final al înjurăturilor de pe la noi e "Azi şi mâine!" sau "Az şî mâne!", depinde de regiune. Cineva care ar înjura vara 2014 pe motiv că n-a adus mare brânză şi ar încheia cu "Azi şi mâine!" ar rosti un adevăr, fiindcă doar atât (sau, cum ar spune nişte domni din conducerea PSD, "decât atât") a mai rămas din ea. Azi şi mâine, că poimâine e, deja, toamnă, e 1 septembrie, prima zi a unui sezon numit, pe vremuri, "al roadelor bogate", "al cămărilor pline" etc. Practic, poimâine vine, cel puţin pe partea calendaristică, anotimpul recoltelor din supermagazine, al murăturilor de pe rafturi, al vinului din import, al clopoţelului care cheamă elevii la şcoală şi al aglomeraţiei pe şosele, unde cei care se întorc din concedii circulă bară la bară (după ce s-au distrat prin staţiuni şi au mers bere la bere). Acest final de săptămână e şi finalul sezonului estival; despre cum au înţeles unii români să se comporte la tranziţia dintre vară şi toamnă, în cele ce urmează:
Bară la bară la bară la bară la bară etc.
Mai multe autoturisme de fiţe (dintre care amintim 7 Porsche, 3 Bentley, 6 Rolls, 4 Hummer, 8 Lamborghini, 9 Maybach, 12 Lexus, 2 Ferrari, 972 de Mercedes şi 528 de BMW), aflate pe o autostradă de prin Dobrogea, pe drumul de întoarcere din staţiunile de pe litoralul nostru atât de îndrăgit, au fost depăşite în mare viteză, pe ambele părţi, întâi de nişte câini, apoi de câţiva nuntaşi, care cărau în braţe ori în cârcă damigene, apoi de o babă cocoşată, cu un cărucior de butelii, apoi de un moşneag cu trei nepoţei, care trăgeau după ei, legate cu aţă, nişte jucării în formă de camioane din plastic, apoi de un invalid în cârje, trei veterani de război şi mai multe persoane cu copii în braţe, apoi de un melc, care a trecut pe lângă ele ca o nălucă, sfârâindu-i piciorul.
Mihai Viteză
Toate-s vechi la Vama Veche
Ieri, pe la prânz, tinerii Rareş, Cosmin, Tibi, Cristi şi Sorin, aflaţi pe plajă, la Vama Veche, cu cortul (un singur cort), încă de pe la jumătatea lui iulie, îşi pregăteau de plecare bagajele, motivul secundar fiind că se termină vara, iar cel principal că se termină banii. În timp ce căuta resturi de hamsii şi de cartofi prăjiţi pe mesele unei terase, Cosmin a găsit pe jos, sub un scaun, udată de bere acrită scursă dintr-un pet de doi litri şi pătată cu maioneză veche scursă dintr-o şaormă, o bancnotă de 50 de lei, cu care a mers, chiuind şi sărind într-un picior, să o arate prietenilor săi. Pe loc, aceştia şi-au desfăcut bagajele şi au montat cortul înapoi, strigând, fericiţi: "Acum avem bani pentru încă o lună de stat la mare!".
Vamaia şi Mama Veche
Profitorul pedepsit
Realizând că mai are doar trei zile din concediul pe litoral, Mihnea Praştie a intrat în panică şi s-a jurat să profite din plin, să nu-i pară rău când îşi va aminti de vară în serile lungi de toamnă. Întâi a profitat de tratamentul cu nămol: s-a uns cu atât de mult, încât, când s-a uscat, a rămas ţeapăn ca o statuie; doi copii au tras în el cu praştia şi i-au spart crusta întărită. După aia, a profitat de mare: a stat în apă toată ziua, ieşind doar să facă pipi la WC-ul aflat la 250 de metri depărtare. Seara avea pielea atât de zbârcită, încât recepţionerul de la hotel nu l-a lăsat să intre în cameră, zicând că nu seamănă cu pozele din acte. După aia, a stat la plajă până când s-a înnorat şi s-a răcit şi a fost pocnit de alţi turişti, care l-au acuzat că a luat el tot soarele.
Sacru şi profit
Balada meşterilor Manolică
Şi micuţii Stroe şi Vasilache Manolică, fraţi gemeni de şapte anişori, au profitat de ultima zi de concediu pe litoral a părinţilor: au cules scoici şi cochilii, au făcut pipi în găletuşele altor copii, apoi au început să înalţe cel mai mare castel din lume. O asemenea zidire cere o groapă pe măsură, pentru material: cei doi s-au apucat să sape şi cu speranţa că vor dezgropa comoara piraţilor. Mătuşa lor, Varvara, a vrut la rândul ei să profite de ultima zi pentru a se bronza, aşadar dormea pe cearşaf, alături. Seara, cei doi nu găsiseră comoara, dar făcuseră o groapă ca un crater de vulcan; nisipul scos se ridica alături, sub forma unui castel cât un copil mare, dar mătuşa nu se zărea nicăieri. A fost scoasă de sub castel de-abia dimineaţa şi cu ajutorul salvamarilor. Stroe şi Vasilache au mâncat bătaie la popou cu lopăţelele de nisip, de la tăticul lor.
Lumea celor mici fără muştar
