Caută 
5 MIN
Multe dintre problemele ridicate au rezolvări simple, banale, care nu necesită studii prea “înalte” şi nici un grad de inteligenţă peste medie.
Timpul este o resursă rară şi preţioasă pentru cei mai mulţi dintre noi. Pentru angajaţii din instituţiile statului sau organizaţiile finanţate din bani publici orele şi minutele curg altfel, mai încet, fără presiuni sau stres. Aici legile fizice ale timpului încetează să mai funcţioneze, timpul fiind guvernat de reguli proprii, aproape mistice, ştiute numai de slujbaşii de la stat. Se întâmplă asta doar pe parcursul celor opt ore de muncă legal stabilite, când această perioadă se încheie, ca prin farmec, timpul începe să se mişte la fel ca pentru toţi ceilalţi. La ora 3 sau 4 după amiaza nu mai găseşti pe nimeni la ghişee sau oricum nimeni nu îţi poate rezolva vreo problemă.
Din cauză că timpul are o valoare diferită pentru angajaţii plătiţi din bani publici s-a ajuns uneori ca oamenii simpli să fie supuşi unor adevărate chinuri când au nevoie de un act, document sau chiar şi atunci când achită una din numeroasele taxe la stat. Ca să înţelegem mai bine fenomenul să urmărim în continuare trei exemple, mai mult decât grăitoare.
Pentru eliberarea cazierului eşti nevoit să stai la trei cozi. Odată la Poştă ca să achiţi timbrul fiscal, care pe deasupra are o valoare hilară. Apoi trebuie să stai la coadă la Fisc, să achiţi o taxă specifică şi abia în final ajungi la Poliţie, ca să îţi elibereze respectivul document. Statul la aceste cozi costă: timp, bani, nervi şi în plus îndobitoceşte, cetăţeanul nemaivând vreme să se gândească la lucruri mult mai practice sau mai utile pentru el şi pentru societate. Întrebarea care îţi vine imediat în minte este de ce anume nu se poate plăti taxa de timbru şi cea specifică într-un singur loc? Justificări sunt desigur multe, totuşi ele nu ţin cont de timpul preţios pierdut.
În al doilea rând, dacă nu ai ridicat diploma de absolvent de la Universitatea “Cuza” la timp, atunci trebuie să plăteşti o taxă. Până aici nimic în neregulă, numai că pentru ca să ajungi să achiţi respectiva taxă trebuie să stai în primul rând la Biroul de acte studii să îţi elibereze de acolo un document şi apoi mergi cu el în altă clădire din Copou şi să plăteşti. Şi aici e vorba despre acelaşi timp pierdut. Pentru angajaţii de acolo poate părea puţin, dar adunat de-a lungul unei vieţi constaţi că este o cifră importantă, dar a fost risipit aiurea. De ce nu poţi plăti taxa înainte şi apoi să stai la rând să îţi ridici diploma nu o să putem să înţelegem? Suntem însă convinşi că oamenii care au gândit respectiva schemă au o explicaţie, ce lor le pare logică şi mai ales simplă.
Ultimul exemplu pe care îl vom detalia are în centrul său Fiscul. Dacă eşti persoană fizică şi vrei să achiţi o taxă trebuie să treci pe la mai multe ghişee. Din experienţă proprie, durează cel puţin o oră să duci la bun sfârşit această sarcină. Mai întâi trebuie să mergi la etajul 1, la Finanţele judeţe, lângă Hala Centrală, la camera 1000 şi numai ştiu cât şi să ceri o foie de vărsământ. Înarmat cu documentul respectiv cobori la partener şi te aşezi cuminte la rând având în faţă alte câteva zeci de persoane. Când ajungi la ghişeu răsufli uşurat, surpriză însă, aici laşi doar foia de vărsământ urmând să plăteşti la biroul alăturat. Interesant de spus că pentru plată sunt deschise doar câteva ghişee, restul funcţionarilor peste 500 de număr fiind ascunşi prin birouri. Orice om, cu capul pe umeri, se întreabă automat de ce trebuie să parcurgă acest traseu sinuos şi de ce şefii Fiscului nu gândesc un sistem mai simplu, mai ales că este vorba despre încasări de bani şi nu de dat?
Multe dintre problemele ridicate mai sus au rezolvări simple, banale, care nu necesită studii prea “înalte” şi nici un grad de inteligenţă peste medie. Dar totul se învârte în jurul funcţionarilor. Dacă sistemul s-ar simplifica, atunci mulţi ar ajunge în situaţia să stea degeaba şi prin urmare slujbele lor ar deveni inutile. Aşa dacă totul este complicat, atunci fiecare îşi găseşte un loc în sistem. Birocraţia a ajuns să fie asemeni unui balaur care dacă îi tai un cap îi cresc alte două în loc. Când privim lucrurile în ansamblul lor vedem că de aici pierdem cu toţii, chiar dacă în aparenţă funcţionarii câştigă. Din cauza faptului că timpul este “omorât” cu procurarea de hârtii, cetăţenii nu mai au timpul necesar şi energia să producă eficient mărfuri şi servicii care să sporească bogăţia colectivă. Reducerea birocraţiei din instituţiile aminte (n.r. – nu sunt singurele) nu este apanajul vreunei instituţii din capitală, a guvernului sau preşedintelui. Problemele pot fi rezolvate de şefii de instituţii, dar de cele mai multe ori aceştia sunt angrenaţi în lupta pentru menţinerea scaunului. Ei caută soluţii în primul rând pentru ei şi abia apoi se gândesc cum să ajute cetăţeanul care, fie vorba între noi, în fiecare lună face eforturi să-i achite salariul.
Îți recomandăm
