Un misterios dinozaur de mărimea unui autobuz era de fapt un monstru blajin

Deinocheirus mirificus nu îşi folosea ghearele de 25 de centimetri lungime pentru a-şi sfâşia prada, după cum s-a crezut anterior, şi nici măcar pentru a se căţăra în copaci, cum s-a mai sugerat, ci era un uriaş ierbivor, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.

Această specie de dinozauri uriaşi şi blajini, cu o dietă în cea mai mare parte vegetariană, a trăit în urmă cu 70 de milioane de ani într-un mediu luxuriant umed, în regiunea în care se află în prezent deşertul asiatic Gobi, din Mongolia.

Autorii studiului consideră că misterioasa creatură îşi utiliza membrele superioare, lungi de 2,4 metri, pentru a dezgropa şi a colecta plante pe care le mânca.

"Timp de 50 de ani, Deinocheirus a fost unul dintre dinozaurii cei mai misterioşi", au declarat paleontologii.

Scheletul său incomplet a fost construit, de-a lungul timpului, plecând de la o serie de oase uriaşe care alcătuiau o pereche de gheare înfricoşătoare, câteva coaste şi oase ale umărului, descoperite în 1965.

Dar descoperirea de noi fosile, printre care se află un craniu furat, care a fost recuperat anul acesta de la un colecţionar privat, a permis crearea unui portret aproape complet al celui mai mare membru cunoscut al unei familii de dinozauri numite Ornithomimosauria sau "dinozaurii struţ".

"Se adevereşte că Deinocheirus era de fapt un uriaş blajin care se hrănea în principal cu erbacee şi peşti mici şi nu un dinozaur carnivor înfricoşător", a declarat Yuong-Nam Lee, de la Institutul coreean pentru ştiinţe ale pământului şi resurse minerale din Daejeon, Coreea de Sud.

Animalul avea 11 metri lungime şi o greutate de peste şase tone şi era un dinozaur lent, fără dinţi, care avea nevoie să înghită pietre pentru ca stomacul să poată mistui hrana, aşa cum fac, de exemplu, găinile.

Nu foarte inteligent, dinozaurul avea labele posterioare relativ scurte, un bot lung şi prezenta o umflătură pe spate.

Cele mai multe dintre animalele din familia "dinozaurilor struţi" erau construite pentru a alerga, cu corpuri alungite şi labe posterioare lungi.

Dotat cu ghearele de 25 de centimetri lungime, dinozaurul putea să le folosească pe post de arme de apărare, iar "mărimea sa uriaşă ar putea explica modul în care scăpa de prădători", potrivit cercetătorilor.

Gura, de forma unui cioc de raţă, îi permitea să caute plante pentru a se hrăni, săpând şi răscolind pe fundul apelor de mică adâncime, adăugând regimului alimentar, foarte probabil, şi peşti mici, sugerează paleontologii.