Veste proastă: Se scumpeşte cazarea pensionarilor în cămine

Cazarea vârstnicilor în azilu­rile municipalităţii se va scumpi. Reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Comunitară susţin că se depun toate eforturile pentru ca impactul asupra beneficiarilor să fie cât mai redus. „Se aduc mo­dificări în metodologia de cal­cul a costurilor şi a contri­buţiei beneficiarilor. Aşteptăm ca noile reglementări să fie pu­blicate în Monitorul Oficial pentru a putea discuta în deta­liu. Este posibil ca creşterea con­tribuţiei să fie de 20-30% faţă de nivelul actual. Oricum, la Iaşi era una din cele mai re­duse contribuţii din ţară, la ju­mătate din cea plătită la Bu­cureşti“, a declarat directorul DAC, Luminiţa Munteanu.

Costurile cu întreţinerea unui vârstnic într-unul din azilurile Pri­măriei se ridică la 1.982 de lei. Beneficiarii unui loc în că­min plătesc însă 511 lei lunar. Municipalitatea dispune de două cămine, unul în Bucium, cu 178 de locuri, şi un al doilea în Co­pou, cu 214 locuri. Căminul din Copou a fost inclus într-un pro­iect de extindere, fiind realizate alte 41 de locuri de cazare. Con­siliul Judeţean dispune de un singur cămin de bătrâni, la Mirceşti, aici fiind disponibile 50 de locuri. Alte persoane vârstnice care nu pot fi sprijinite de familii sunt cazate în centrele pentru persoane cu handicap de la Hârlău (50 de lcouri) sau Budăi (48 de locuri), ca şi în căminele-spital de la Bivolari (60 de locuri) şi Răducăneni (55 de locuri).

Situaţia serviciilor destinate bătrânilor a fost discutată ieri la Prefectură, în cadrul Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice. „Este evident că sta­tul nu poate asigura singur toate serviciile de care au ne­voie bătrânii noştri. La nivel european, 18,9% din populaţie are peste 65 de ani. În 2060, proporţia vârstnicilor în cele 28 de state ale Uniunii Europene se va ridica la 30%. Trebuie pus accentul pe îmbătrânirea activă şi pe implicarea în tot mai mare măsură a voluntarilor, asocia­ţiilor şi Bisericii în problemele legate de susţinerea persoa­nelor de vârsta a III-a“, a de­clarat subprefectul Bogdan Aba­laşi.

Numărul redus de locuri în căminele şi azilele de stat este compensat parţial prin activitatea societăţii civile. Prin Fun­daţia Solidaritate şi Speranţă, Mitropolia Moldovei şi Buco­vinei asigură asistenţă la domiciliu pentru 2.200 de vârstnici. Episcopia Romano-Catolică oferă acelaşi timp de servicii pentru 1.200 de persoane, re­prezentanţii ambelor culte precizând că asistenţa la domiciliu nu este condiţionată de apartenenţa la o anume confesiune religioasă. Fundaţia Alternative Sociale a asigurat în perioada 2006-2012 asistenţă pentru 1.000 de vârstnici, numărul aces­tora scăzând ulterior, din lipsa fondurilor. Social Link asi­gură servicii de îngrijire me­dicală la domiciliu, dar contracost, prin intermediul Casei Ju­deţene de Asigurări de Sănătate, o iniţiativă similară fiind derulată şi de Fundaţia Păpădia, în parteneriat cu municipalitatea. „În general, banii de care dispune o fundaţie pentru acţiuni sociale provin de la asociaţii din străinătate, de la bănci, care sunt instituţii private, nu de la statul român. Necesităţile sunt numeroase, iar fondurile ex­trem de reduse“, a spus Ni­coleta Ungurianu, reprezentanta asociaţiei Alternative Sociale.