Capsunarii ieseni concureaza cu succes la titlul neoficial de cei mai mari investitori din judet. Anul trecut, acestia au pompat in Iasi in jur de 90 milioane euro, cash. Suma este echivalenta cu bugetul municipiului pe un an intreg, si este mult mai ridicata decit orice investitie privata din ultimii 15 ani din judet. Mai mult, daca aceste fonduri ar fi folosite pentru investitii, fabricile din zone industriala, ce in prezent trec printr-o situatie critica, ar putea fi puse repede pe picioare. Unii analisti apreciaza chiar ca, in cazul in care capsunarii nu ar trimite aceste sume in tara, Iasul ar semana cu orasele din tarile „bananiere“. Aceasta este insa numai partea plina a paharului. Exodul masiv din ultimii 15 ani a provocat adevarate drame in rindul familiilor celor plecati la munca in strainatate. Presa a acordat spatii largi unor subiecte precum absenteismul scolar din rindul copiilor capsunarilor, ori a cazurilor cind cei reveniti in tara au ajuns direct in spitalele de psihiatrie.
Transferurile au crescut cu 30%
Potrivit unui studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) si Banca Nationala Romana (BNR), cele doua milioane de romani ce muncesc in afara granitelor tarii au trimis anul trecut in tara aproximativ 4,14 miliarde de euro. Un calcul matematic simplu arata ca fiecare roman plecat la munca in strainatate a trimis in medie 2.070 de euro rudelor din tara. Studiul sociologului bucurestean Dumitru Sandu, citat de GEA, arata ca 5,4% din populatia Iasului lucreaza peste hotare. Cu alte cuvinte, s-ar putea spune ca cei 44.000 de capsunari ieseni au trimis anul trecut in judet circa 90 de milioane de euro. Potrivit estimarilor BNR, 40% din aceasta suma, adica 36 milioane euro, a ajuns in Iasi prin diferite cai, altele decit cele financiar bancare. „Metodologia de calcul include inca din 2003 si unele estimari, pornind de la sondaje realizate de companiile specializate in transfer de bani, privind intrarile «cu sacosa», si de la sumele vandute de populatie la casele de schimb“, a declarat Marian Mustareata, directorul Directiei Statistica din cadrul BNR. Restul banilor au intrat in Iasi prin companiile de transfer rapid de bani Western Union si Money Gram. Bancherii ieseni sustin ca sumele de bani trimise de capsunari anul trecut sint in crestere fata de cele trimise in 2004, drept dovada fiind si cozile tot mai groase de la ghiseele celor doua societati de transfer rapid de bani. „Numarul de transferuri de bani din strainatate prin Money Gram s-au majorat in primele zece luni ale anului trecut cu 30%“, sustine Laurentiu Astefanei, directorul BCR Iasi.
Sint alimentate importurile
Economistii apreciaza ca o buna parte a fondurilor trimise de capsunari acasa ajung in banci. „Iesenii plecati la munca in strainatate nu au spirit antreprenorial. Multi dintre ei trimit banii acasa la parinti cu mentiunea «sa-i puneti la banca». Aceasta suma fabuloasa ar pune economia ieseana pe picioare intr-un timp relativ scurt, insa banii sint uitati in depozitele bancilor“, a apreciat Vasile Cocris, decanul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA). Un raport al BNR arata ca depozitele in lei ale iesenilor in 2005 la bancile comerciale s-au cifrat la 3.740 miliarde lei vechi, iar cele in valuta la 1.840 miliarde lei vechi. Mai exact, economiile totale ale iesenilor inregistrate la banci anul trecut s-au ridicat la 155 milioane de euro. Pe linga banci, capsunarii isi plaseaza economiile si in investitii imobiliare. Ei fac achizitii de apartamente ori terenuri in special in luna august, cind intra in concediu si vin acasa. Potrivit Dianei Cibotar, seful agentiei imobiliare Velis, capsunarii asigura in jur de 10% din tranzactiile de pe piata imobiliara. Totusi in ultimul timp se remarca un regres al investitiilor imobiliare pe piata autohtona ale persoanelor plecate la munca in strainatate. „Preturile imobilelor sint comparabile cu cele din afara. Cele din afara sint cu circa 30% mai mari, insa diferenta o face confortul. Una e sa ai apartament in Italia, si alta e sa ai in Iasi“, spune Cibotar, sugerind astfel ca iesenii ce sint plecati la munca in afara tarii prefera investitiile imobiliare din strainatate. Pe linga investitiile imobiliare, o parte din aceste fonduri sint folosite pentru achizitia de electrocasnice ori masini. Cum o buna parte din aceste produse sint din import, se poate spune ca o parte din bani ajung de unde au plecat.
Copiii capsunarilor au rezultate slabe la scoala
Migratia iesenilor are si partile ei mai putin placute. „Ziarul de Iasi“ a publicat anul trecut o serie de articole in care arata cum persoanele proaspat revenite in tara au ajuns la Spitalul de Psihiatrie Socola. Medicii sustin ca unii dintre capsunari nu reusesc sa se adaptaze la conditiile dure de munca din strainatate.
Si barbatii ale caror sotii au plecat la munca peste hotare au avut nevoie de asistenta psihiatrica. „In ultimii trei ani, am intilnit din ce in ce mai frecvent barbati care, dupa o perioada lunga de absenta a sotiilor plecate la munca, au avut nevoie de ajutor psihiatric. O parte au suferit deliruri din teama ca femeia cu care si-au impartit o parte din existenta nu ii mai iubesc sau ca si-a gasit un alt iubit“, a explicat prof. dr. Petru Boisteanu, directorul Spitalului.Insa cei mai afectati s-au dovedit a fi copiii capsunarilor. „Efectele separarii de parinti depind mult de virsta copiilor. La copiii mici, in special in mediul rural, apar tulburari emotionale: devin anormal de fricosi si timizi, au somnul agitat si au cosmaruri. La cei trecuti de zece ani, mai ales in mediul urban, pot aparea tulburari de conduita care se manifesta printr-un comportament agresiv fizic si verbal, minciuna, abuz de alcool, fumat, absente de la scoala si rezultate slabe la invatatura“, a spus si doctorul Adriana Panaitescu, seful Sectiei de Neuropsihiatrie a Copilului si Adolescentului.