„Fenomenul“ Chirtoaca

Chisinaul intra in etapa romantica a luptei politice. In cautarea unei solutii salvatoare, in turul al doilea al alegerilor locale, liberalul Dorin Chirtoaca devine cel mai tinar primar al Europei. Aflat la antipodul oricarui profil de candidat pe care ni-l imaginam ca poate avea succes in Republica Moldova, unde electoratul a parut captiv figurilor comuniste, indelung hirsite in limba de lemn, „fenomenul" Chirtoaca merita analizat. La prima vedere, mai mult decit raspunsuri, alegerile locale de peste Prut ne ridica noi intrebari. Au fost un episod accidental sau doar unul dintre semnele trendului si a dorintei de europenizare? Este un raspuns la blocajul de la cel mai inalt nivel in ceea ce priveste o optiune limpede UE sau CSI? Provine din sentimentul frustrant al unei abandonari in zona controlata de Moscova?

Chirtoaca pare mesagerul unei alte generatii, o solutie inedita, gasita in vremuri exceptionale, nu e doar a saptea oara cind comunistii au esuat in incercarea de a pune mina pe capitala. Pina la urma, ce a contat din biografia, formatia sau programul lui Chirtoaca? Faptul ca provine dintr-o familie cu un constant militantism anti-comunist? Ca a absolvit liceul la Iasi, facultatea la Bucuresti si este fundamental singurul filo-roman autentic cu priza la electorat? Ca pare o alternativa la rusofonii comunisti? Si, sa nu uitam, chiar programul sau politic, atit cit acesta a contat, a fost gindit si presupune o administratie moderna, transparenta, bazata pe concepte straine nomenclaturii comuniste.

Pe de alta parte, este greu de crezut ca victoria lui Chirtoaca survine in urma unei eroziuni tipice a puterii, normale, in conditiile in care in decurs de numai un an cota comunistilor s-a prabusit de-a dreptul. Daca exista o capacitate latenta de schimbare si democratizare politica, atunci ea a intrat pe un culoar interesant. Intrarea Romaniei in UE, cozile nesfirsite in fata ambasadei pentru obtinerea vizelor, blocada administrativa instituita de comunisti pentru a ingreuna posibilitatea propriilor cetateni de a beneficia de libera circulatie in UE in calitate de cetateni romani, dar si pozitia asumata de Romania de avocat al viitorului european al Moldovei, au cintarit puternic in optiunea de vot la aceste alegeri locale.

Miza lui Chirtoaca ar trebui sa fie pe viitor coalizarea fortelor anti-comuniste din Consiliul Municipal pentru a demonstra ca se poate construi o alternativa pragmatica la comunisti. Ea poate fi un model de inspiratie pentru viitoarea administrare a tarii. Imitind Bucurestiul, Chisinaul trebuie sa ramina un centru de iradiere politica din care electoratul citadin, mai informat, poate impune ritmul schimbarilor profunde. Oricum, moldovenii nu au de ales decit intre complicata si imprevizibila viata de coalitie care se prefigureaza si osificata alternativa a comunistilor. Ceea ce este extrem de greu. Infiltrate cu oameni ai trecutului, orgolioasele si imprevizibilele partide de peste Prut au sacrificat de atitea ori proiecte de alianta si e greu sa-si identifice un numitor comun de lunga durata.

Ingredientele si consecintele acestui succes merita atent evaluate, iar Bucurestiul ar trebui sa fie atent cum administreaza sau incurajeaza schimbarea democratica a Moldovei, pentru a recupera o oportunitate istorica. E in interesul Romaniei sa aiba la granita UE un stat previzibil si care respecta din ce in ce mai mult normele europene, in conditii in care dependenta de resursele energetice rusesti face jocurile politice de la granitele Rusiei. Si ar mai fi ceva care nu trebuie trecut sub tacere: acum se vede in ce fel Romania, prin programul de burse de studii pentru elevi, poate participa la formarea elitelor de peste Prut.