Mizeria banalitatii

Gruparea ultrapopulista din jurul PRM si al lui Corneliu Vadim Tudor si-a desemnat, la sfirsitul saptaminii trecute, candidatii pentru alegerile care vin. Altadata un eveniment de prima pagina, conclavul PRM n-a mai atras acum atentia mai mult decit un fapt divers oarecare. In ciuda sondajelor, cota de interes a grupului Vadim este intr-un declin evident.
Senatorul insusi si-a pierdut nota de exotism. Repetitia acelorasi teme si gesturi a obosit opinia publica, iar inflatia de produse politice precum injuraturile, nationalismul mizerabilist, victimizarea megalomaniaca etc. de pe piata a epuizat natura de eveniment a discursului de tip PRM. Democratia este regimul plictiselii. Dusmanii ei se autodistrug prin exces.
Senatorul Corneliu Vadim Tudor pare sa fi simtit primul acest pericol. Obisnuitele sale sarje politice contra tradatorilor de neam si tara, care i-au adus gloria politica, n-au lipsit nici de aceasta data, dar, pentru prima data, alaturi de ceilalti lideri PRM, el a incercat sa joace cartea onorabilitatii. Treziti ca dintr-un somn prelungit, peremistii prezenti la intilnire si-au afirmat dorinta de a participa la constructia unei Europe care sa cuprinda si Romania. In plus, au facut un apel la o campanie electorala decenta.
In ciuda acestei surprinzatoare schimbari de atitudine, gestul a trecut ca si neobservat. Este adevarat ca PRM-istii vorbesc de o Europa a patriilor, dupa gustul lui Jean Marie Le Pen si in filiatia ideologica a extremei drepte traditionale, care se revendica de la formula petainista "Patrie, Familie, Munca", iar apelul lor deontologic a fost precedat de rituala dezlantuire retorica impotriva presedintelui Constantinescu. In plus, nimeni nu se asteapta ca senatorul Tudor sa abandoneze haiducia politica de pina acum.
Toata lumea isi da seama ca expresii precum "Europa", "campanie electorala decenta" sint cuvinte goale de sens, poate chiar caraghioase in gura unor Corneliu Vadim Tudor sau Ilie Neacsu. Este un truc cunoscut la partidele extremiste si totalitare de a uza de cuvinte pentru a le distruge sensul. Stalin si Hitler se revendicau drept cei mai mari aparatori ai pacii si democratiei. Ion Iliescu si Adrian Nastase au uzat si ei de acelasi truc.
Pe de alta parte, aceasta intoarcere de o suta optzeci de grade a PRM exprima foarte bine logica elementara in care functioneaza populismul romanesc. Pe linga obisnuita demagogie, acest tip de discurs politic este capabil sa-si schimbe in orice moment temele pentru a se integra ambientului politic general. Din aceasta perspectiva, PRM este de zece ani in ilegalitate voluntara si programatica. Faptul ca senatorul Tudor sau deputatul Ilie Neacsu vor sa puna umarul la integrarea Romaniei in Europa este un gest subversiv la adresa proiectului partidului. Desigur insa ca aceasta nu-i va ingrijora prea tare pe fanii PRM. Oricine isi da seama ca nimic nu se va schimba in atitudinea PRM dupa aceasta conversiune dramatica si fulgeratoare. Ca si democratia, europenismul este un mijloc si nu un scop pentru PRM.
Dar, oricit de absurda ar parea in cele din urma noua pozitie a PRM, o schimbare de atitudine, fie si la nivelul limbajului (esential la un partid precum PRM!), trebuie remarcata. Oricit de putin i-ar interesa pe apostolii autoritarismului izolationist integrarea europeana, ei nu pot face abstractie de exigentele momentului. Soldati disciplinati ai istoriei, pe care o vad ca un fel de ordine transcendenta, ca un decret prezidential, peremistii accepta pina si acest compromis injositor.
Nu se indoieste nimeni ca facultatea dublului limbaj va functiona si in acest caz la liderii acestui partid. Dar a vorbi de integrarea europeana, dupa ce ani de zile te-ai indignat pe seama afacerii, inseamna sa recunosti ca nu poti face altfel. Este o infringere implicita si o pierdere de identitate: partidul preia temele-forta ale inamicilor (PRM n-are adversari, are numai inamici!). Poate ca aceasta este un fel razbunare a cuvintelor, care, dupa ce le-ai folosit abuziv, se intorc acum sa-ti aminteasca faptul ca nimeni nu este liber sa uzeze fara responsabilitate de ele. (Florea IONCIOAIA)