Moldova a spus adio PSD

La o zi dupa aparitia primelor rezultate partiale la alegerile de duminica, presa centrala s-a grabit sa anunte un nou „cod rosu" in Romania. Ca de obicei, vinovati de serviciu au fost gasiti moldovenii. Fara deosebire, ziarele din capitala au pus pe seama regiunii din estul tarii o resuscitare neasteptata a PSD. La o analiza mai atenta, insa, concluzia se dovedeste un simplu cliseu. In mod real, PSD a inregistrat, la alegerile de duminica, cel mai important recul in Moldova de la aparitia FSN incoace. Mai toate hartile prezentate in presa centrala au colorat judetele in functie de apartenenta politica a candidatului care a cistigat sefia Consiliului Judetean. Concluzia trasa? Cinci din cele opt judete ale Moldovei si-au indreptat voturile spre PSD.

Trecind peste faptul ca raportul de 5/3 este mai degraba neconcludent, analiza nu tine cont de un aspect mult mai important. Votul politic trebuia cautat in noua configuratie politica a celor opt consilii judetene. S-ar fi constatat, astfel, ca, in mod real, stinga si-a pierdut in Moldova, in doar patru ani, aproape o treime din electorat. Comparatia trebuie facuta cu alegerile locale din 2004, atunci cind PSD a luat caimacul in toate cele opt unitati administrative. Duminica, in schimb, pentru prima data dupa regimul lui Carol al II-lea, moldovenii au votat in mod covirsitor cu partidele de centru-dreapta. Rezultatele alegerilor, unele inca partiale, demonstreaza acest fapt. La Suceava, PD-L si PNL au obtinut, impreuna, un numar de 22 de consilieri judeteni, fata de doar 14 ai PSD. La Galati, scorul este de 16 la 11 in favoarea dreptei. La Bacau, cumulat, PD-L si PNL au primit mai mult de 50% din voturi, fata de cele 32 de procente consemnate la PSD. Situatia este asemanatoare la Botosani, unde PD-L si PNL (52%) au un scor aproape dublu fata de social-democrati (27%). In judetul Neamt, o alta infringere categorica a stingii: PD-L ^ PNL – 51%, PSD doar 35%. Singurele doua judete in care PSD a cistigat in mod real alegerile sint Vrancea si Vaslui. O precizare, insa. Spre deosebire de anii ‘90, rosul aprins a capatat si aici nuante portocalii si galbene, diferenta intre PSD si celelalte doua partide fiind de doar doua mandate.

Un alt aspect neluat in calcul de cei care au decretat Moldova „teritoriu rosu" tine de scrutinul pentru primariile resedinta de judet. Practic, dupa primul tur, nici un candidat PSD nu a cistigat alegerile in cele opt orase, fapt de neimaginat in ultimii 18 ani. Mai mult, nordul Moldovei a fost deja confiscat de PD-L, care a cistigat din prima runda Suceava, Botosaniul si Piatra Neamt.

Si Iasul, cel mai important judet din regiune, a virat duminica serios spre dreapta. Victoria candidatului PSD la sefia CJ, Constantin Simirad, nu are nici o incarcatura doctrinara. Fostul edil (n.r. – reprezentant al dreptei in anii ‘90) si-a adjudecat fotoliul din Casa Patrata exclusiv printr-un plus de notorietate. Altfel, PSD a suferit in judet cea mai grea infringere de dupa nasterea FSN, parintele sau legitim. Daca in 2004, raportul consilierilor PSD si cei din fosta alianta D.A. era de 16 la 14, duminica situatia s-a schimbat radical. Social-democratii au ramas cu doar 13 mandate, restul de 23 fiind obtinute de PD-L si PNL. Diferenta e uriasa. In plus, reprezentantii stingii au pierdut categoric si Consiliul Local, scor 11 la 16. Lovitura de gratie este asteptata sa vina pe 15 iunie, cind o mobilizare importanta a electoratului de dreapta l-ar putea trimite pe Gheorghe Nichita inapoi la RAJAC.

Dincolo de cifrele prezentate mai sus, nu trebuie sa fim naivi. Intr-un fel sau altul, PSD va gasi mijloacele sa-si pastreze influenta in regiune. E, pina la urma, partidul lui Hrebenciuc. Altceva e important. Votul de duminica arata ca majoritatea moldovenilor au inceput sa refuze statutul de asistat social, sa accepte un sistem concurential, sa aiba initiativa. Indiferent de cum le va fi convertit votul, optiunea lor se va resimti in mod direct, printr-un plus la dezvoltarea economica. Pariu?

Publicitate și alte recomandări video