Revine Adrian Nastase? (II)

Daca privim dincolo de asocierea cu "termopanele din strada Zambaccian" sau cu sintagme de genul "Nastase patru case", fostul premier e o personalitate politica complexa. Alaturi de Valeriu Stoica, e unul dintre putinii oameni politici autohtoni in stare sa imagineze o strategie coerenta pe termen lung pentru partidul sau. E un om cu o cultura  solida, un bun cunoscator al realitatilor lumii contemporane. Lucrurile care l-au impiedicat sa devina cu adevarat un lider de anvergura au fost cantonarea sa exclusiva in zona jocului de aparat si tarele de caracter.
El a fost dintotdeauna un om de "establishment", pe care nu a indraznit niciodata sa si-l antagonizeze, asa cum o face, de exemplu, Traian Basescu. A stiut foarte bine sa foloseasca "sistemul" in propriul beneficiu, pentru a accede la virful ierarhiei. El nu a riscat niciodata, nu a mers pe intuitie, ci doar pe calcul de culise. Cea mai recenta proba e chiar maniera in care a decis sa se pozitioneze fata de acuzatiile de coruptie care i-au afectat grav cariera politica, preferind o blocare a anchetei recurgind la vicii de procedura unei solutii de confruntare deschisa in justitie, varianta care ar fi fost, cu siguranta, mult mai populara pentru opinia publica.
Adrian Nastase avea, in teorie, toate datele pentru a deveni cu adevarat un om politic de mare anvergura: inteligenta politica, experienta, suportul celei mai extinse si mai performante masinarii de partid din tara. In buna masura, a ratat. Parte din cauza sa, parte datorita faptului ca tocmai acea masinarie de partid care parea pentru multi un atu formidabil i-a cenzurat deciziile, l-a fortat sa adopte un gen de conduita politica minimalist. Acesta este, pe fond, "stilul politic Nastase": pasi mici, manevre prudente, confruntari temperate, parabole si tesaturi de fraze, in dauna abordarii directe si a optiunilor transante.
Pe cit de interesant, redutabil, sclipitor, uneori, este Adrian Nastase in conversatiile private, pe atit de lipsit de charisma si incapabil de o stabili o comunicare reala cu audienta se dovedeste a fi in aparitiile sale publice. Este si motivul pentru care, chiar daca a fost in general respectat si sigur temut la nivelul activului PSD, el nu a fost niciodata extrem de simpatizat si nicidecum iubit, asa cum s-a intimplat cu Ion Iliescu. Numai ca, din nenorocire pentru el, nici Mircea Geoana nu e intr-o postura mai buna din acest punct de vedere, iar atunci cind se face comparatia, perceptia in rindul trupelor PSD e ca intre cei doi exista o vizibila diferenta de clasa. In favoarea lui Nastase.
Pina la urma, scenariile privind revenirea lui Adrian Nastase sint, evident, doar speculative. De dificultatile lui Mircea Geoana ar putea pina la urma profita in primul rind altcineva. Cum ar fi Sorin Oprescu, de exemplu. Cit despre perceptia in exteriorul PSD, si aici dl. Nastase are inca mari probleme. Multi nu au uitat atmosfera generala din Romania din 2003 sau 2004, cind aveai sentimentul unei societati sufocate de presiunea pesedista generalizata. Cu institutii ale statului aflate permanent in pozitie de drepti, cu o mass media in parte cumparata, in parte infricosata. Sigur, nu tot ceea ce se intimpla rau atunci trebuie asociat automat cu numele lui Adrian Nastase. Poate sintem prizonierii unor perceptii exagerate, dar, in mod inevitabil, principala responsabilitate cade in sarcina omului aflat atunci in virful sistemului. Lucru pe care multi nu-l uita nici astazi.
Cu toate acestea, in actualul context din PSD, sansele d-lui Nastase nu sint chiar neglijabile. Deocamdata, partidul nu are de unde scoate o locomotiva electorala, precum Ion Iliescu in trecut. De aceea, in perspectiva sirului de alegeri care ne asteapta, el are nevoie urgenta de un plus de coerenta atit in formularea strategiei politice, cit si in modul de organizare si operare. Un context in principiu favorabil fostului sef de guvern. Ceea ce inseamna ca ar exista bune sanse ca o viitoare configuratie de putere de la virful partidului sa-l includa si pe el intr-o forma sau alta.
Dar e un joc pe muchie de cutit. Daca ofensiva populista axata pe pensii da rezultate (exista unele indicii ca scorul PSD s-a imbunatatit in ultimul timp) si partidul obtine un scor onorabil la alegerile europarlamentare, atunci Mircea Geoana isi poate salva pozitia si toate aceste posibile impulsuri pentru schimbari la virf ramin, cel putin o vreme, inghetate.