Tiroidita autoimuna: o boala cu care putem trai pina la adinci batrineti

Prof. dr Eusebie Zbranca, seful Clinici de Endocrinologie din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon“ Iasi:

„Tiroidita limfocitara cronica sau tiroidita autoimuna este una dintre cele mai frecvente afectiuni tiroidiene. Afecteaza 10-12% din populatie. Predominanta feminina este neta, raportul femei/barbati este de 9/1 într-una din cele mai frecvente manifestari clinice ale acestei boli, asa numita tiroidita Hashimoto.

Tiroidita autoimuna cuprinde mai multe entitati: forma cu gusa (tiroidita Hashimoto de care aminteam mai sus), tiroidita limfocitara a copilului si adolescentului (2/3 din gusile acestor virste), tiroidita zisa atrofica, cele silentioase (fara manifestari clinice deosebite, descoperite de obicei cu ocazia unor explorari tiroidiene), tiroidita post partum (intilnita la 2-7% din femeile gravide), tiroiditele focale (localizate doar la o zona din glanda tiroida).

De multe ori tiroiditele autoimune se asociaza cu alte boli cu aceeasi patogenie autoimunitara: diabet zaharat, insuficienta corticosuprarenala, hipofizita, hipoparatiroidie, vitiligo, anemie Biermer, lupus, poliartrita reumatoida, dermatomiozita, polimiozita, miastenia, pneumopatia interstitiala, etc.

Punctia se face in cazuri de nodularizare

In ceea ce priveste aspectul glandei tiroide, aceasta poate fi marita difuz de volum (gusa difuza) sau apar noduli (cum se pare ca este cazul d-voastra) uneori cu adenopatie latero-cervicala (ganglioni limfatici). Cam 80% din bolnavii cu tiroidita autoimuna au o functie normala (eutiroidie), 15% au o functie scazuta (hipotiroidie) si 5% au hiperfunctie (hipertiroidie).

Determinarea anticorpilor antitiroidieni, aspectul ecografic al tiroidei si dozarile hormonilor tiroidieni (T3, T4, FT3, FT4) si a hormonului tireotrop (TSH) permit atit diagnosticul cit si stabilirea tipului de tratament. În cazuri de nodularizare, cum este cazul d-voastra, se face si punctia cu ac subtire care permite examenul citologic microscopic pentru a face examen diferentiat cu tumorile tiroidiene (mai ales cele maligne).

Tratament

In ceea ce priveste tratamentul, lucrurile sint diferite în functie de tipul de manifestare clinica: simpla supraveghere clinica si ecografica în cele cu eutiroidie, administrarea de hormoni tiroidieni în formele cu hipotiroidie si antitiroidiene de sinteza în cele cu hipertiroidie.

Tratamentul chirurgical se face în caz de marire exagerata a volumului gusii, în caz de tulburari de compresiune sau cind sint dubii de diagnostic.

In concluzie, cititoarei „Ghidului de Sanatate“ ii voi spune ceea ce spun de obicei acestui tip de bolnavi: poate trai 120 ani, cu conditia ca tiroida ei sa fie bine examinata de un bun specialist endocrinolog. În Iasi toti endocrinologii sint foarte buni“.