Caută 
8 MIN
Universitatile iesene se confrunta cu o schema de personal nefireasca si in egala masura costisitoare. Profesorii si conferentiarii, care ar trebui in mod normal sa reprezinte o pondere de 25-30% din totalul personalului didactic, detin in majoritatea institutiilor de invatamint superior din Iasi peste 40%, pina la 54%. In acelasi timp personalul cu grade inferioare : asistent, preparator, sef de lucrari, care asigura cea mai mare parte a normelor didactice si deci ar trebui sa fie si cei mai numerosi, sint in minoritate. Practic avem de-a face cu o piramida inversata in care cei care ar trebui sa asigure baza (preparatorii, asistentii si sefii de lucrari) par sa nu mai incapa de ceilalti. Pe categorii de virsta, situatia este de asemenea in defavoarea tinerilor si a unui sistem de invatamint competitiv. Situatia cea mai critica este la Universitatea Tehnica "Gh. Asachi". Explicatia este aici si de natura istorica, intrucit invatamintul tehnic, sustinut puternic de regimul comunist, a cunoscut o decadere in ultimii 20 de ani, raminind practic cu un corp didactic numeros si imbatrinit, care cu greu si-a gasit studentii carora sa le predea. Criza economica atrage atentia universitatilor asupra consecintelor financiare ale piramidei inversate: din salariul mediu al unui profesor pot fi platiti 3-4 preparatori, 2-3 asistenti sau 2 lectori.
La Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" piramida virstelor si a gradelor didactice este complet deformata. Profesorii si conferentiarii, 452 din 828 de cadre didactice intrunesc astfel 54,5 %. De cealalta parte, doar 16% din totalul cadrelor didactice au virste pina la 35 de ani. "De mai multi ani de cind finantarea se face pe student echivalent tot timpul am avut media de virsta sub normativ. Angajari se fac mai greu, studentii nu prea vor sa ramina in invatamint, in primul rind din cauza salariilor mici. Gradele mari cam peste tot in rindul universitatilor tehnice din tara reprezinta peste 50%, exista universitati care au chiar peste 60%", a spus Mircea Cozminca, fost prorector al Universitatii Tehnice.
Predominarea gradelor didactice mari este insa si o consecinta istorica. "Inainte de 1989 erau foarte multe posturi, se incuraja invatamintul tehnic. Acei oameni care s-au angajat atunci sint acum profesori. Dupa 1990 situatia a inceput sa se inverseze, studentii nu prea mai veneau la noi, pentru ca nu prea se mai gaseau locuri de munca. Acum avem nevoie de studenti pentru personalul pe care il avem. Procentul optim pentru universitatile tehnice ar fi usor sub 50% profesori si conferentiari", a mai spus Mircea Cozminca. El sustine ca intr-adevar baza personalului didactic ar trebui constituita din asistenti si sefi de lucrari, acum chiar mai mult, conform sistemului Bologna. "Trebuie sa se schimbe si procesul de lucru cu studentii, mai mult la nivel aplicativ decit teoretic, ceea ce necesita mai multi tineri angajati pentru activitatile practice si mai putini pentru cursuri, actiuni pe care ar trebui sa le cunoasca si cei din Ministerul Educatiei", a spus profesorul Mircea Cozminca.
Doar 140 de tineri pina in 35 de ani sint angajati in prezent aici, desi in total sint 376 de persoane angajate pe posturi de preparator, asistent si lector universitar. "Cindva se spunea ca atunci cind intri in invatamint sa nu ai mai mult de 30 de ani, ca sa te poti forma odata cu studentii, sa se depaseasca unii pe altii, sa concureze si sa se ambitioneze reciproc, insa acum sint care intra in sistem si la 35 de ani. La universitatile din Occident personalul e mult mai tinar. Acolo poti insa ajunge profesor la 30 de ani ca virsta, in timp ce la noi abia dupa 40 de ani", a spus Mircea Cozminca.
"In afara, profesorii sint doar 15% din total"
Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa" sta cel mai bine in piramida gradelor didactice, doar 23% din totalul personalului didactic este format din profesori si conferentiari, iar ca virste, 31%, respectiv 275 din 876 de cadre didactice au virste pina in 35 de ani. Procentul redus pentru gradele didactice mari se datoreaza si pensionarilor masive din ultimii doi ani, care au scos din sistem cadrele didactice la virsta pensionarii.
"In afara, in invatamintul superior, ca tendinta, profesorii reprezinta doar 15% din total, acolo unde sint doar 3-4 grade didactice. In Italia, unde sint 2 grade, profesori si asistenti, profesorii reprezinta 30%. Deocamdata la noi, fata de acum 2 ani, cind 40% erau profesori si conferentiari, a fost o evolutie buna si datorita pensionarilor dar si datorita promovarii, pentru ca daca blochezi orele de predare nu mai poti promova. Iar ca profesor nu mai ai nici un interes sa-si faci indatoririle impecabil pentru ca mai sus de atit nu mai poti ajunge. In medicina, mai mult trebuie sa stabilesti performante, in functie de care calculam si media de virsta", a spus rectorul institutiei, prof.dr. Vasile Astarastoae. El a precizat ca media de virsta este putin mai ridicata in medicina, poti deveni profesor in invatamintul clinic la 45-50 de ani, iar in preclinic la virsta de 40 de ani.
20% din cadrele de la Agronomie au sub 35 de ani
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad", desi are cele mai putine cadre didactice, 168, inregistreaza 44,6% profesori si conferentiari. Doar 34, respectiv 20%, au virste pina in 35 de ani.
"Situatia ideala este cea in care atit virsta cit si numarul sa fie in curba lui Gauss: aproximativ 20-25% cadre foarte tinere, asistenti si sefi de lucrari, pentru ca preparatorii trebuie sa dispara pe sistemul Bologna, apoi 50% angajati de virsta medie, conferentiari si profesori cu virste de 40-50 de ani si restul de 25% profesori, mai in virsta. La noi aceasta curba etse trasa mai mult spre gradele didactice mari. In invatamintul superior exista o piramida, care la noi e inversa", a spus prof.dr. Constantin Leonte, decanul Facultatii de Agricultura.
Asadar profesorii si conferentiarii nu ar trebui in opinia sa sa fie majoritari si nici macar in procent egal cu celelalte grade. Cadrele didactice pina la 35 de ani ar trebui sa existe in procent de 30 pina la 40% din total, pentru a asigura baza, pentru a veni cu forta, cu tinerete si emulatie intre ei, mai sustine el. "Ca medie de virsta la noi se duc inspre 65-70 de ani. In afara, cind ai ajuns la 62 de ani, la unele universitati, ori la 67, virsta de pensionare in alte cazuri, trebuie sa renunti. In plus, acolo poti ajunge profesor si la 30 de ani. Din acest moment se poate si la noi, dar trebui sa muncesti mult, sa fii cunoscut. Un personal imbatrinit, daca e lovit si de conservatorism nu mai poate accesa tehnicile moderne, nu va mai avea cursuri moderne si nici nu mai simte nevoia sa se implice in activitati, in cercetare, pentru ca deja s-au vazut cu sacii in caruta. Unii chiar se simt jigniti daca sint rugati sa se implice mai mult", a mai spus profesorul Leonte.
La "Cuza", profesorii si conferentiarii reprezinta 43% din personal
La Universitatea "Al.I. Cuza" profesorii si conferentiarii reprezinta 43% din cele 845 de cadre didactice, iar 33% din total sint cadre didactice cu virste pina in 35 de ani. Intre cele 15 facultati de aici exista diferente care coboara sau urca aceste procente si in functie de concurenta la admitere. Intre facultatile cu cadre didactice mai tinere sint Facultatea de Litere, Economie sau Drept, iar la polul opus Matematica, Biologia sau Chimia.
Bugetul mai mic, generat si de lipsa studentilor la studii cu taxa nu favorizeaza foarte mult angajarea cadrelor didactice tinere. "Avem cam 50% profesori si conferentiari. Avem grija sa nu depasim acest procent. La noi predomina conferentiarii si lectorii, virsta medie fiind de 45 de ani. Ne preocupam sa deblocam situatia la posturile mai mici. In ultima perioada au fost angajati mai putini pentru ca au fost mai putini studenti", a spus prof.dr. Dumitru Ginju, decanul Facultatii de Chimie.
Profesorii la virsta pensionarii sint insa destul de rar prelungiti in functie, chiar daca uneori rezultatele remarcabile ar inclina balanta in favoarea mentinerii lor in activitate. "La noi prelungirile se fac alaturi de o analiza financiara care poate sustine sau nu mentinerea lor in functie. La celelalte facultati cu un buget mai mare sint acceptate mai toate cererile de prelungire", a mai spus prof.dr. Dumitru Ginju.
Unele facultati mici au insa si performante mari care acopera numarul mic de studenti. "Nu cred ca au echivalent la nivel national, pe linga faptul ca sint renumiti si international cei de la Facultatea de Matematica, spre exemplu. De departe au cel mai bun prestigiu in cercetarea internationala. Academicianul Viorel Barbu este un exemplu", a spus prof.dr. Vasile Isan, rectorul universitatii "Cuza".
La Facultatea de Drept baza cadrelor didactice, de 40-50% in grade de asistenti si lectori, in jur de 20 pina la 25% profesori si conferentiari si restul preparatori este exceptia pozitiva.
Daca profesorul Leonte sustine o dependenta intre virsta si grade, pentru a indrepta situatia predominanata in prezent (n.r. cind in genere trebui sa atingi o anumita virsta pentru a avansa pe un anumit grad), profesorul Tudorel Toader propune o promovare in functie de standardele de calitate ce trebuie indeplinite. "In standardele prevazute de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamintul Superior conteaza gradele si nu virsta. Minim 25% trebuie sa fie profesori si conferentiari, insa nu exista un maxim", a spus prof.dr. Tudorel Toader.
Piramida pe virste, ce exista la Facultatea de Drept, se datoreaza in parte, spune el, respectarii miscarii normale a personalului didactic. "Ca urmare a senatului din 2001 de la Universitatea "Cuza", profesorii au trebuit sa aleaga intre a preda in universitatile de stat ori in cele private. Dintre cei cu grade didactice mai mari unii au optat pentru universitatile private. O alta explicatie pentru aceste procente ar fi fenomenul de pensionare, dar si noi angajari si promavarile in grad, la intervalele prevazute de lege", a declarat prof.dr. Tudorel Toader, decanul Facultatii de Drept.
–––
Un asistent munceste dublu fata de un profesor, dar cistiga de trei ori mai putin
Procentele predominante in favoarea gradelor didactice mari cauzeaza insa si gauri in bugetul institutiilor cu tenta conservatorista. Personalul imbatrinit inseamna asadar si costuri mai mari pentru salarii.
La Universitatea Tehnica, cu salariul mediu al unui profesor cu o vechime de 25-30 de ani la catedra, care ajunge la 6.000 de lei, poti plati 2 lectori cu o vechime de 15 pina la 20 de ani vechime, 2,6 salarii de asistenti cu o vechime de la 10 la 15 ani sau 3,6 salarii de preparatori, cifre care se pastreaza in linii mari si la Universitatea "Ion Ionescu de la Brad".
La Universitatea "Cuza", din salariul unui profesor, de 11.000 de lei, poti plati 2,5 salarii de lectori, 3 de asistenti ori 5 salarii de preparatori.
La Universitatea de Medicina si Farmacie, cu salariul mediu al unui profesor, de 4.503 lei, pot fi platiti 2 sefi de lucrari, 2,6 asistenti sau 3 preparatori. Cadrele didactice tinere acopera norme mai mari, cu responsabilitati mai multe si in schimbul unor salarii mult mai mici.
Norma unui profesor este intre 5-7 ore, pentru conferentiar intre 7 si 9 ore si creste odata cu scaderea gradului: intre 9 si 12 ore pentru un lector, intre 10 si 12 ore, norma unui asistent si intre 4 si 6 ore pentru un preparator.
Practic, patru preparatori au aproximativ aceeasi norma didactica cu alti patru profesori, insa doar impreuna pot lua salariul unui profesor. Un preparator de la Universitatea "Cuza" cistiga intre 1.500 si 2.000 lei.
