2100 de pacienti au primit bonus o boala, in spital

2.100 de oameni internati in cursul anului trecut intr-unul din spitalele iesene au primit "cadou" cite o boala noua. Este concluzia unei statistici a Compartimentului de Epidemiologie din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Iasi, cu privire la infectiile intraspitalicesti.

Sint mai multe cauze ale acestei situatii dramatice, care se perpetueaza de ani buni atit in Iasi, cit si in Romania, campioana Europei mai multi ani la rind la microbii mutanti din spitale. Pe de o parte, mizeria din unitatile medicale, unde mizeria, igrasia, gindacii si sobolanii din unele clinici convietuiesc cu luxul din altele.

"Ziarul de Iasi" a relatat de mai multe ori despre aceste aspecte pe care managerii se straduiesc sa le ascunda de ochii camerelor de filmat, dar pe care pacientii le stiu cel mai bine. Mizeria si degradarea sint inca prezente, fireste in proportii diferite, in toate spitalele iesene, de la Spitalul „Sf. Spiridon", la Spitalul de Copii si pina la Recuperare, de la Urgente la Neurochirurgie, de la „Socola" la Pneumoftiziologie. La conditiile de igiena discutabile din unele clinici se adauga rezistenta sporita a microbilor la antibiotice, fata in fata cu organismele slabite ale pacientilor, pe fondul stresului si alimentatiei deficitare.

Pe primul loc in Europa la microbii mutanti din spitale

In 2002, la Maternitatea „Cuza Voda" din Iasi, sase nou-nascuti au murit in spital din cauza infectiilor nosocomiale. Subiectul era pe atunci unul tabu nu doar la „Cuza Voda", unde conducerea a negat initial ca sugarii s-au imbolnavit chiar in spital. Nici o unitate medicala nu inventaria la acea data infectiile intraspitalicesti.

La Iasi, statistici pe aceasta tema exista abia din anul 2004, moment in care fiecare spital a fost obligat sa-si angajeze un medic epidemiolog care sa supravegheze aceste infectii si sa le raporteze autoritatilor sanitare. Astfel, daca in 2004, in spitalele iesene erau declarate 2.122 de cazuri, in 2005 numarul acestora a crescut la 2.320. In 2006, s-a inregistrat un usor regres, adica 2.287 de infectii nosocomiale, ajungind pina la 2.100, cifra valabila pentru anul 2007. Cifrele sint ingrijoratoare si nu se stie daca situatia oficiala este reala.

Un aspect controversat este, de exemplu, faptul ca, potrivit statisticilor facute publice de ASP Iasi, Romania ar sta mai bine la capitolul „infectii intraspitalicesti" decit Franta: potrivit cifrelor date de dr. Elena Duca, sefa compartimentului de epidemiologie din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica, „daca in 2006 in Franta prevalenta infectiilor nosocomiale era intre 7,4 – 9% la pacientii spitalizati, la noi, doar 1,33% dintre cei 171.107 pacienti externati in 2006 au avut astfel de probleme".

Situatia e paradoxala daca ne gindim la faptul ca, potrivit unui raport al Centrului European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor, publicat in 2007, Romania ocupa locul intii in Europa la riscul de infectare cu microbi mutanti din spitale, urmata de Portugalia, Cipru, Malta si Marea Britanie (Franta avind deci o situatie mult mai buna). De altfel, chiar dr. Duca ia in calcul incorectitudini in raportarea din spitalele noastre: „In alte parti raportarile se fac altfel, poate mai corect, pentru ca ei au o mai mare experienta in acest domeniu. Cu timpul se va remedia probabil aceasta problema si la noi", a explicat dr. Duca.

650 de infectii respiratorii luate din spital

In topul bolilor pe care pacientii le iau in spitale „conduc" detasat infectiile respiratorii. In 2004 se inregistrau 809, in 2005 numarul a scazut la 650, in 2006 a ajuns la 464, iar in 2007 cifra a crescut la 650, reprezentind mai bine de o treime din totalul infectiilor de anul trecut.

Alte infectii care se afla in top sint cele urinare: in 2004 erau 332, in 2005 erau 338, in 2006 au fost 361, iar in 2007 numarul lor a scazut la 298.

Infectiile cutanate se mentin si ele pe primele locuri din „clasament", in 2004 inregistrindu-se 260, in 2005 – 224, 354 in 2006 si 230 de cazuri in 2007.

De ce totusi se imbolnavesc oamenii intr-un mediu in care ei vin sa se vindece?!

Medicii invoca mai putin mizeria, spunind ca, dimpotriva, mediul septic din spital este cel care „intareste" microbii. „In spital conditiile sint vitrege pentru germeni si microbi. Luptam impotriva lor cu antiseptice, antibiotice. Insa un caracter genetic al oricarei specii se schimba la aproximativ o suta de generatii, iar acesti microbi au o durata de viata foarte scurta, de citeva ore, deci caracterele se schimba foarte des. De asemenea, se adapteaza foarte usor la mediul de viata, deci si la «armele» pe care le folosim impotriva lor. Astfel, devin din ce in ce mai rezistenti si mai greu de combatut", a declarat dr. Iulian Coca, medic primar la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului „Sf. Spiridon".

De exemplu, daca in anii ’50 pneumonia putea fi vindecata cu penicilina de 100.000 de unitati, acum este nevoie de penicilina de 30-40 milioane de unitati, de patru-sase ori pe zi. Virusii, germenii, microbii se adapteaza rapid si, din aceasta cauza, antibioticele trebuie imbunatatite in permanenta.

Microbi banali pot da complicatii grave, in contact cu un organism vulnerabil

Nu exista o flora microbiana specifica unui anumit spital sau unei anumite clinici pentru ca tot oamenii care ajung in spital aduc microbii. Specialistii spun ca pot exista microbi in stare latenta in organismul unei persoane sanatoase, dar care pot deveni activi in contact cu un organism bolnav. „Omul bolnav este un mediu de cultura pentru microbi. Acolo are de toate pentru a supravietui si a se inmulti", mai spune dr. Coca.

De exemplu, streptococul betahemolitic, cel care provoaca amigdalita, intr-un organism slabit de o alta afectiune se poate complica in scarlatina sau reumatism articular acut.

Printre pacientii cei mai expusi diverselor infectii intraspitalicesti sint cei cu afectiuni oncologice. Procedurile de chimioterapie la care sint supusi acestia in tratamentul cancerului „omoara" atit celulele canceroase, cit si o parte din cele sanatoase, de unde rezulta un sistem imunitar slabit. Acesta devine astfel un „teritoriu" propice infectiilor de orice fel.

Spitalul Socola are cele mai multe infectii nosocomiale

„Exista protocoale de administrare a antibioticelor in functie de fiecare afectiune in parte. Anumiti germeni isi schimba comportamentul din cauza antibioticelor, astfel ca trebuie administrat ceva mai puternic. Oricum, fiecarui pacient i se fac analize la intrarea in spital, pe tot parcursul internarii si la externare. Daca a luat o infectie in spital, aceasta este tratata tot aici", a declarat dr. Elena Duca, sefa compartimentului de epidemiologie din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica.

Spitalele cu cele mai multe cazuri de infectii nosocomiale sint de altfel si cele care au cel mai mare numar de paturi, deci cei mai multi pacienti. Astfel, in 2007 la Spitalul „Sf. Spiridon" care are peste 900 de paturi s-au inregistrat 275 de cazuri de infectii nosocomiale, iar cele mai multe au fost la Spitalul de Psihiatrie „Socola", aici raportindu-se 570 de infectii intraspitalicesti, 319 dintre acestea fiind respiratorii.

Prevenirea acestor infectii este destul de greu de realizat din spusele medicilor. „Pacientii care prezinta un risc crescut de a dezvolta infectii nosocomiale ar trebui izolati de orice factor extern. Insa, in conditiile in care mai toate spitalele sint aglomerate este foarte greu de realizat acest lucru", a spus dr. Coca, enuntind o alta cauza importanta a imbolnavirilor in timpul internarii: faptul ca in multe spitale, bolnavii dorm si cite doi in pat.