A inceput concursul cine stringe cel mai mare protocol la BAC

Protocolul la bacalaureat devine la Iasi o traditie din ce in ce mai costisitoare. Absolventii de liceu din acest an dezvaluie sume colosale care se aduna in speranta ca vor putea cumpara bunavointa comisiilor de examen. Cea mai mare suma adunata atinge jumatate din salariul minim pe economie: 2 milioane de lei, la Liceul de Informatica. Spre deosebire de anii trecuti, adunarea protocoalelor se face intr-o mai mare discretie. Elevii sint secretosi in privinta subiectului, parintii nu il discuta deloc, iar profesorii se disculpa, spunind ca nu se mai implica in stringerea sumelor de bani. Pentru prima data in acest an, conducerea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) recunoaste existenta protocolului la bacalaureat. „A devenit o traditie de final de liceu. Este o forma de ospitalitate care umbreste chiar si rezultatele foarte bune ale elevilor“, a spus ieri Camelia Gavrila, sefa ISJ, adaugind insa ca ISJ interzice categoric astfel de practici.
Liceul de Informatica in topul protocoalelor
Liceul de Informatica „Grigore Moisil“ este in acest an in topul sumelor adunate pentru protocol. Elevii spun ca au inceput sa stringa banii in acest semestru de scoala, iar fiecare clasa a hotarit, separat, suma cu care sa contribuie pentru masa comisiei de examen. „Noi am adunat cel mai mult din scoala: 2,5 milioane de lei, in care intra protocolul la bac, un album foto de clasa si cadouri pentru profesori, asa, ca la despartire. Am strins banii la un loc, iar din suma totala la protocol ajunge in jur de 1,8 – 2 milioane“, a spus Ioana, eleva in clasa a XII-a la Informatica, adaugind ca banii au fost adunati de „casierul“ clasei. Suma totala care se aduna de la elevii celor cinci clase a XII-a de la Informatica ajunge la 225 de milioane lei, presupunind ca fiecare din cei 150 de absolventi cotizeaza in medie cu 1,5 milioane. Elevii de la alte licee cotizeaza si ei pentru protocol la bac. „Am adunat cite un milion de lei numai pentru protocol“, a marturisit un elev de la „Negruzzi“. Aceeasi suma, un milion, este cotizata si de catre elevii de la „Racovita“, National si Liceul „Ibraileanu“. „Am auzit ca cele patru licee vor duce tezele la corectat in acelasi centru si de aceea fiecare elev de aici a contribuit cu aceeasi suma“, a spus o eleva de la Liceul „Ibraileanu“. Sint si elevi care aduna mai putin de un milion. Este cazul absolventilor de la Liceul „Al.I. Cuza“, unde fiecare a cotizat cu cite 700.000 de lei. Elevii de la liceele industriale au contribuit la fondul de protocol in medie cu cite 500.000 de lei.
Profesorii se dezic de stringerea banilor
Profesorii se detaseaza net de stringerea protocoalelor, spunind ca este exclusiv preocuparea si dorinta parintilor. „Nu ma intereseaza protocoalele. Parintii se ocupa de asta, profesorii nu se mai implica“, a spus Seryl Talpalaru, directorul Colegiului „Emil Racovita“, recunoscind existenta fenomenului. „Asta este Romania. Eterna si fascinanta. Nu putem nega ca se aduna acesti bani. Se aduna! Dar nu de catre profesori“, a adaugat Talpalaru. Dupa numeroasele avertismente ale Ministerului Educatiei, dascalii au renuntat sa se mai implice in stringerea fondurilor, ba chiar, de teama de a nu fi exclusi din comisiile de bacalaureat, au interzis protocolul. „La finalul fiecarui an scolar ii punem pe parintii elevilor de la clasele a XII-a sa semneze ca nu vor aduna bani pentru protocol. Restul, nu mai depinde de noi“, a declarat Florin Iancu, directorul adjunct al Colegiului „Negruzzi“. La fel face si ISJ. „Trimitem anual notificari prin care interzicem organizarea protocolului. Pe de alta parte, e meschin sa credem ca un profesor poate fi influentat la corectat de un fursec si o citronada“, a spus Camelia Gavrila, sefa ISJ. Cu toate acestea, dascalii din liceele iesene nu sint straini de adunatul banilor pentru masa calda, cafeaua, gustarea, apa minerala a membrilor din comisiile de bacalaureat. Si asta pentru ca de obicei banii se aduna chiar sub ochii dirigintilor, in timpul orelor sau in pauze. Exista si dascali care, dimpotriva, ii incurajeaza pe parinti sa adune aceste sume, asigurindu-i ca astfel odraslele lor vor trece cu bine de bacalaureat. „Sint astfel de profesori, dar nu cred ca e bine sa generalizam“, a spus Florin Iancu. Dar ce se intimpla cu sutele de milioane adunate de elevi pentru protocol? O parte din bani reprezinta protocolul pentru profesorii supraveghetori: cafea, apa minerala, fursecuri si, fireste, ziare, care sa le ocupe timpul profesorilor aflati in sala de examen. Elevii spun ca este o regula aproape nescrisa a bacalaureatului ca dascalul care supravegheaza sa iasa din cind in cind din sala pentru a-i lasa pe candidati sa mai traga cu ochiul unul de la altul sau prin banci. Grosul protocolului este destinat insa profesorilor corectori. Acestora li se asigura zilnic o masa copioasa fie la cantina liceului, daca scoala dispune de asa ceva, fie la unul dintre restaurantele din Iasi. Ultima varianta pare sa fie o moda a ultimilor ani.
„Trebuie schimbat intreg sistemul de examinare“
Poate fi inlaturata practica protocoalelor? „Lucrurile se pot rezolva, printr-o forma de finantare a bacalaureatului de catre minister, astfel incit toti membrii comisiei sa aiba asigurata masa la o catina, de exemplu“, a propus Camelia Gavrila. Practica protocolului, cred dascalii ieseni, desi nu este laudabila, e greu de inlaturat. „Trebuie schimbat intreg sistemul de examinare. Eu as propune ca toti elevii de pe judet sau oras sa fie distribuiti in centrele de examen in ordine alfabetica. In acest fel se indeparteaza examenul pe cluburi, provenite de la un liceu sau altul“, este de parere Seryl Talpalaru. Directorul adjunct de la „Negruzzi“ are o solutie contra-protocol mult mai simpla. „Profesorii sint remunerati pentru munca depusa la aceste examene, astfel ca si-ar putea plati mesele din timpul zilelor de lucru la corectat mincind la cantina scolii. Contracost, fireste“, a spus Iancu. Anul trecut, cind Iasul a inregistrat la bacalaureat cel mai mare procent de promovabilitate din ultimii ani, universitarii au propus ca, pentru inlaturarea fraudelor, examenul sa fie organizat in universitati. „Asta nu ar face decit sa se mute protocolul din licee la universitate“, considera acum Seryl Talpalaru, care isi pastreaza scepticismul asupra oricarei metode de stopare a fraudelor la un examen national. „Cu cit ne luam mai multe masuri de precautie, cu atit noi, romanii, sintem mai inventivi“, considera Talpalaru. (Marinela RATA)
Protocoale mari, medii frumoase
Anul trecut, listele cu rezultatele la bacalaureat iti taiau rasuflarea. In ciuda subiectelor extrem de dificile dupa prognoza ISJ, mediile candidatilor au fost spectaculos de mari. Daca in primele zile ale examenului reprezentantii ISJ estimau un procent de 25% de picati, la afisarea rezultatelor, surpriza: aproape 90% dintre candidati promovasera. Atit la liceele de elita, cit si la cele de mijloc, ponderea mediilor peste 9,00 a depasit 50%. Au fost aceleasi licee la care elevii au relatat ca au platit chiar si peste 1 milion de lei in schimbul ingaduintei comisiilor de corectare. Socant a fost cazul Colegiului National, unde peste 85% dintre candidati au avut medii „exemplare“. Din cei 147 de inscrisi la examen de la acest liceu, 125 au obtinut anul trecut medii de bacalaureat de la 9,00 la 9,96. Si mediile absolventilor de „Negruzzi“ au fost spectaculoase. Aici, aproape 70% dintre absolventii inscrisi la bacalaureat in 2005 au reusit performanta de a avea medii de peste 9,00 la examen. Mai exact, din cei 157 de candidati, 109 au intre 9,00 si 9,98. Primii revoltati au fost anul trecut universitarii. „Exista o inflatie de medii foarte mari de bacalaureat, medii care de obicei sint mult mai mari decit cele din timpul liceului“, spunea prof.dr. Vasile Cocris, decanul FEAA. In ultimii patru ani, s-a ajuns la situatia ca o sutime din media de bacalaureat, mai ales daca este peste 9,00, sa faca diferenta la admiterea in facultate dintre un candidat admis si unul respins. Mediile uneori exagerat de mari de la bacalaureat au facut ca tot in ultimii patru ani sa urce considerabil si mediile de admitere in facultate, insa profesorii constata ulterior ca nivelul studentilor este, dimpotriva, din ce in ce mai scazut. „Daca acum citiva ani ultimele medii erau de 6,00, acum, acestea depasesc si media 9,50. Nivelul absolventilor nu este insa unul mai ridicat, ci dimpotriva“, spunea atunci si prof.dr. Dumitru Oprea, rectorul Universitatii „Al.I. Cuza“. (Marinela RATA)