Ceangaii din Bacau nu vor sa fie dezbinati "din afara"

O delegatie a Consiliului Europei (CE) s-a intilnit ieri cu autoritatile judetului nostru pe problemele drepturilor minoritatii ceangaiesti. Delegatia a fost condusa de João Ary, secretarul comisiei de cultura si educatie a CE, care a fost insotit de Jozsef Komlòssy, vicepresedintele Uniunii Federative a Minoritatilor din Europa, de deputatul UDMR de Oradea, Zsolt Szilàgyi, de profesorul universitar clujean Tàncsos Vilmos si de consilierul MEN Attila Sàntha. Alaturi de straini s-a aflat si conducerea Asociatia Ceangailor Maghiari din Romania si presa maghiara. Partea romana a invitat la discutii pe inspectorul-general Ruxanda Iosipescu, pe Dumitru Gabor, consilier episcopal al Episcopiei Iasi, pe primarii comunelor Cleja, Faraoani, Pirjol, Racaciuni si Girleni, pe preotul Augustin Pascariu din Cleja si pe profesorul-doctor in istorie Dumitru Zaharia.
Seful delegatiei a precizat la inceputul discutiilor ca se afla in Bacau pentru "a solicita informatii, si nu pentru a discuta", in vederea redactarii unui raport pe care sa-l prezinte Consiliului Europei. Informatiile vizau doua probleme – invataminul si slujbe bisericesti in limba maghiara. Ary a indus un usor avertisment cind a specificat ca "raportul prezentat Adunarii Parlamentare a Europei ar putea deveni in final o recomandare a acesteia" si a intrebat autoritatile locale ce opinie au vizavi de faptul ca "din anul 1995, incoace parintii copiilor din comunele de ceangai cer invatamint in limba materna si totusi nu il au".
Raspunsul a fost dat de inspectorul general Ruxanda Iosipescu. Ea a recunoscut ca au existat solicitari de invatamint in limba maghiara, dar sub forma unor tabele venite din partea Asociatiei Ceangailor, "dar apoi au fost contestate de parinti prin declaratii scrise". Iosipescu a explicat ca parintii au renuntat la solicitarile initiale cind si-au dat seama ca, in loc de o ora optionala de limba maghiara pe saptamina, cum au crezut ca vor face, erau cite 3-4 ore in programa, minimul prevazut pentru limba materna, iar in locul acestora ar fi trebuit sa renunte la 3-4 ore de la alte obiecte. "Cind parintii au fost consultati la ce discipline renunta pentru a studia patru ore de limba maghiara, au contestat cererile", a adaugat profesoara Iosipescu. Ea a spus ca, dupa ce a vazut contestatiile parintilor, a solicitat formarea unei comisii mixte, care sa studieze problema caz cu caz.
"La noi dintotdeauna Ianos a taiat porcul cu Ion si l-au mincat impreuna"
João Ary a abordat si al doilea subiect, cel al slujbelor in limba maghiara. El a motivat ca, in anii 1940 – 1950, ar fi existat o facilitate a preotilor catolici din comunele ceangaiesti de a putea cinta, in timpul slujbelor, imnuri religioase maghiare si ca acest fenomen ar trebui reluat. El a adaugat ca ceangaii ar putea primi casete sau CD-uri cu muzica crestina in limba maghiara de la fratii lor unguri.
Acesta a fost momentul in care discutiile nu s-au mai purtat in nota de pina atunci, protocolara si cu zimbetul pe buze. Consilierul episcopal Dumitru Gabor, de la Episcopia Romano-Catolica din Iasi, a explicat ca intre anii amintiti a fost vorba despre o actiune politica, impusa de la Moscova, ca in scoala si in biserica sa se vorbeasca limba maghiara. "A fost un esec, pentru ca limba maghiara nu era o limba materna", a spus consilierul Gabor, adaugind ca, de fapt, s-a incercat o rupere in sinul bisericii. "La noi, dintotdeauna Ianos taia porcul si il minca cu Ion, se incumetreau unii pe altii si se casatoreau, a continuat Dumitru Gabor. Asta a fost pina in 1995, cind s-a format Asociatia Ceangailor Maghiari din Romania, care este facuta de citeva persoane care de fapt nu reprezinta pe nimeni. De fapt, cei care tulbura linistea ceangailor nu sint practicanti ai bisericii catolice". Consilierul episcopal a cerut ca strainii care vin la noi sa se informeze corect si sa nu dezinformeze opinia europenilor, cum au facut alte delegatii. "De ordinea in biserica si ceea ce este necesar pentru credinciosii nostri raspund episcopul si preotii" a sunat concluzia ferma, expusa de consilierul Gabor, intr-o liniste mormintala.
Primarii din Cleja si din Girleni au vorbit despre linistea satelor ceangaiesti si despre faptul ca locuitorii acestora s-au declarat dintotdeauna romani. Primarul Valentin Flenchea din Girleni a spus ca l-a deranjat ca nu a fost anuntat atunci cind i s-a vizitat comuna si ca "ati mers numai la anumite familii, care primesc ajutoare materiale din Ungaria". "Ma deranjeaza profund ca veniti si ii momiti pe oameni ducindu-le copiii in excursie in Ungaria si ii prezentati acolo ca pe niste milogi. Parintii mai tineri vor ca toti copiii lor sa invete engleza si franceza, ca sa se descurce intr-adevar oriunde in Europa. Ceangaiasca nostra de balta o invatam acasa, in familie si e suficient".
Discutiile au fost finalizate de prefect, care si-a exprimat speranta ca raportul prezentat Consiliului Europei va prezenta situatia reala si ca din el va reiesi preocuparea autoritatilor locale de a rezolva toate problemele minoritatilor in spirit european. (Simona POPA)