Zdrobit de povara libertatii

Un fost barbat care a stat inchis 11 ani la Penitenciarul Gherla a decis ieri, chiar in Miercurea mare a catolicilor, sa-si puna capat zilelor, spinzurindu-se in podul grajdului, cu o funie. Inainte de a lua aceasta decizie, Petrea Catau, de 51 de ani, din Lespezi, comuna Girleni, a facut curatenie in casa, si-a spalat toate rufele, pe care le-a intins pe culme, apoi si-a pus hainele de inmormintare intr-un geamantan. Eliberat sufleteste, Petrea a luat "Noul Testament", pe care a scris, cu cerneala rosie si cu o mina tremurinda, citeva rinduri de adio: "Va las cu liniste. Sa nu ma plinga nimeni, am fost o epava. Pamintul care va reveni mie sa fie dat la Luci si Ramona. Hainele de inmormintare sint in geamantan".
Pentru multi dintre cei care-l cunosteau pe Petrea, gestul sau pare oarecum explicabil. Asta, deoarece cea mai frumoasa perioada a vietii, tineretea, si-a petrecut-o in inchisoare. Si nu oriunde, ci la Gherla, unde a stat 11 ani batuti pe muchie, pentru omor. Destinul si-a intors fata de la Petrea Catau pe 18 iulie 1990, la Caras Severin, unde lucra ca timplar. In ziua respectiva, Petrea a venit acasa mai devreme ca de obicei si si-a gasit consoarta in bratele altui barbat. Mintea i s-a intunecat, a pus mina pe un cutit, cu care si-a spintecat nevasta. A fost imediat arestat, iar apoi condamnat. La 17 ani ani de temnita grea, din care a petrecut dupa gratii 11 ani batuti pe muchie. Pe 27 noiembrie anul trecut, barbatul a fost eliberat si s-a intors la vechea locuinta a parintilor sai din Lespezi. Intre timp, cei doi copii ai sai, Lucian si Ramona, care nu l-au vizitat nici o zi in inchisoare, se facusera mari, iar Ramona avea la rindul sau copil. Toti din jur il priveau cu raceala. Unii chiar cu ura. Petrea, om gospodar de altfel, isi vedea de treburile lui, a pus casa pe picioare, si chiar a lucrat un timp cu ziua, ba pe la unul, ba pe la altul, insa la un moment dat a renuntat. Picioarele sale, peste care peste un deceniu s-au odihnit lanturi grele, au inceput sa se umfle si abia daca se mai putea misca. Oamenii din sat cu care am discutat spun ca in ultimul timp Petrea devenise tare posac, se inchisese in el, si amintea des de muierea lui, pe care a dus-o si care l-a dus la pierzanie. Ieri dimineata, rudele i-au dus chiar de mincare, insa aceasta era neatinsa atunci cind l-au descoperit spinzurat pe Petrea in podul grajdului. (Florin CRACIUN)