Ziua de dupa dezastru

Pentru locuitorii satului Racauti, din comuna Stefan cel Mare, ziua de ieri a fost prima dupa dezastru. Cu fetele inmarmurite de durere, oamenii s-au adunat dis-de-dimineata il locul in care in urma cu doar citeva ore se ridicau 15 gospodarii, si din care acum nu mai ramasese mare lucru. Doar ici-colo, resturi de lemne carbonizate, bucati de caramizi arse, jumatati de ziduri innegrite de fum, si multa, multa cenusa. Doar groapa de gunoi a satului, cunoscuta ca Ripa lui Beldea, mai scotea inca un fum gros, si mai amintea de nenorocirea de joi ce s-a abatut asupra micutei asezari. Focul ardea mocnit si era tinut sub observatie de pompieri si sateni, pentru ca nu cumva sa-si inalte din nou limba spre cer si sa mai pirjoleasca cite ceva. In toata aceasta forfota nu erau insa numai satenii ramasi fara un acoperis deasupra capului. De fapt, toata suflarea satului a sarit in ajutorul victimelor, fiecare cu ce a putut. Nu mai plingea nimeni. Lacrimile satenilor ramasi fara case au siroit insa toata noaptea, cind ei si-au gasit adapost pe la rude sau prieteni. Era prima noapte cind au simtit ca trebuie s-o ia de la capat.
Desigur, este greu de facut un bilant al pagubelor, si cu atit mai greu de estimat cine a fost cel mai napastuit de soarta. Si asta pentru ca incendiul a mistuit atit case trainice, de caramida, cit si locuinte mai saracacioase, din chirpici, in care traiau laolalta chiar si doua familii. Cel mai virstnic din cei care a ramas pe drumuri este Neculai Pletea, de 86 de ani. Veteran de razboi, cu ani grei de detentie in lagare de concentrare, Neculai parea ieri mai satul de viata ca oricind. "Am mai trait asa ceva acum 30 de ani, si tot aici. Si atunci focul mi-a ars casa, dar am avut puterea s-o iau de la capat. Acum, ce sa mai fac? Am sa mai stau un timp pe la copii, dupa care ma duc…", ne-a spus mos Neculai. Nici pentru mai tinarul Dan Dohotaru, viata de dupa dezastru nu se arata in culori prea optimiste. El si sotia sa au doi copii mici, si nu mai au nici o sursa de existenta, in afara de alocatia micutilor. Pina joi, sotii Dohotaru aveau o vacuta, singurul animal de altfel, care era singura lor avere si care urma sa fete peste citeva zile. Din nefericire, joi, 7 martie, o scinteie parsiva s-a strecurat in grajd si a transformat totul in scrum. La fel ca si o parte din casa. Exemple de acest fel ar fi multe, si fiecare om isi are propria lui poveste si durere pe care o poarta in suflet. Unii injura primarul, altii pe cei care au dus gunoi la groapa… Dar majoritatea sint inca uluiti, din cind in cind isi scuipa in palmele batatorite de truda, string cu putere lopata sau tirnacopul, si se roaga. Pentru ei, viata incepe de la kilometrul zero.
Jandarmii au carat apa cu sacii de plastic
Pompierii militari au inregistrat, de miercuri dupa-amiaza si pina aseara, 30 de incendii in tot judetul Bacau. Au fost distruse aproximativ 50 de case si zeci de hectare de padure. Stingerea focului in anumite parti ale judetului a necesitat o munca infernala din partea pompierilor si a jandarmilor. Cei care au intervenit pentru stingerea incendiilor si-au inceput munca inca de la primele ore ale diminetii de joi si s-au luptat cu flacarile pina vineri dimineata, in jurul orei patru. La acea ora focul inca mai ardea la Ghimes si la Straja, linga Asau.
De altfel, aceste doua incendii au fost si cele mai mari izbucnite in judetul nostru. Nicolae Rugina, comandatul Centrului Teritorial de Jandarmi Bacau, a afirmat ca la Ghimes lupta cu flacarile a fost mult ingreunata de faptul ca padurea care a ars se afla pe o panta foarte inclinata. Dupa ce masina de pompieri a epuizat apa, a inceput sa alimenteze dintr-un riu din apropiere. Jandarmii au intins furtunul sus pe versant pe o lungime de circa 200 de metri, de acolo militarii carind apa pina la locul incendiului cu sacii de plastic.
Colonelul Rugina a mai explicat ca in unele locuri militarii nu aveau cu ce sa stinga flacarile, avind la dispozitie doar bete. Multi dintre localnici nu aveau disponibile banalele lopeti, pe care jandarmii le-ar fi putut folosi pentru a acoperi jarul cu pamint. Seful jandarmilor a spus ca in multe cazuri taranii nu au vrut sa le dea lopeti fiindca erau in conflict cu padurarii. Un incendiu a izbucnit chiar in ograda bunicii unui padurar, asa ca localnicii l-au invitat pe padurar sa rezolve treaba, si au tratat totul cu indiferenta.
Interventia jandarmilor si pompierilor pentru stingerea incendiului de la Ghimes a durat circa patru ore. In ciuda eforturilor celor 76 de cadre si a militarilor de la Jandarmi, au fost mistuite de flacari aproape patru hectare de padure. Colonelul Rugina a spus ca-i va propune prefectului Radu Catalin Mardare infiintarea in anumite zone din judet a unor puncte care sa fie dotate cu lopeti, hirlete si alte unelte de acest gen, care ar putea fi folosite in caz de dezastre.
Un numar insemnat de jandarmi a fost detasat si la Straja,unde au ars peste 20 de hectare de padure. Pentru stingerea focului au fost trimise in zona, pe linga pompieri, alte 150 de cadre si militari angajati de la Jandarmi. Norocul lor, daca se poate spune asa, a fost ca scinteile purtate de vint n-au aprins coroana copacilor, focul mistuind doar vegetatia de la sol. Nicolae Rugina spune ca si asa jandarmii si pompierii s-au luptat cu vintul si focul pina la patru dimineata, ora la care inca mai ardea padurea.
Maiorul Volodea Tisescu, purtatorul de cuvint al Grupului de pOmpieri Militari "Maior Constantin Ene", se putea lauda ieri la prinz, la fel ca mai toti colegii lui, cu un record greu de atins: 50 de ore de nesomn. Maiorul Tisescu a confirmat ca cele mai dificile zone au fost cele de pe Valea Muntelui, unde pompierii nu au putut beneficia de interventia autospecialelor. Le-au sarit, insa, in ajutor, localnicii. "Cel mai mult m-a impresionat un baietel de sase ani. Mihaita. A carat apa cu bidonul de doi litri. A dat dovada de un devotament greu de povestit. Copiii au fost linga noi si ne-au fost de un real ajutor", ne-a povestit Volodea Tisescu.
Subprefectul Gabriel Vlase a plecat inca de joi dupa-amiaza in judet in zonele unde se semnalasera incendii. Tot joi, Viorel Ghelase, directorul Directiei Silvice, a fost alaturi de echipajele care au stins flacarile la Straja, zona pe care a parasit-o in zorii zilei de vineri. Vineri dimineata a plecat in judet si Neculai Lupu, presedintele Consiliului Judetean, iar la amiaza prefectul Radu Catalin Mardare a plecat si el in zonele in care focul nu fusese stins. El ne-a declarat la citeva ore ca la Racauti, in comuna Stefan cel Mare si la Darmanesti incendiile fusesera stinse. "Oamenii au inceput deja sa adune mizeria din curti si se pregatesc pentru reconstructie. Cara cu carutele, cu bratele, este o forfota de nedescris. La Darmanesti au ars 15 case si 18 grajduri, insa dupa parerea mea putea fi si mai rau. Ulitele sint foarte inguste iar densitatea caselor este foarte mare, incit nu-mi imaginez cum au reusit masinile de pompieri sa intervina", ne-a povestit Radu Catalin Mardare.
Urmare a celor intimplate, Comisia Judeteana de Dezastre s-a intilnit si a decis sa formeze cite trei echipaje, din fiecare urmind sa faca parte cite un reprezentant al Inspectoratului in Constructii, Directia Apelor Siret, Directia Silvica si Consiliul Judetean Bacau, care vor merge in judet pentru evaluarea pagubelor si a necesarului materialelor de constructii pentru refacerea gospodariilor distruse. Prefectul Mardare a anuntat ca Directia Silvica va oferi material lemnos partial gratuit, dar si la preturi sociale, in special pentru cei ramasi fara locuinte. Prefectul a mai afirmat ca le-a cerut primarilor din localitatile in care au existat incendii sa faca si ei o evaluare a pagubelor, urmind ca informatiile strinse de cele trei echipaje si datele primariilor sa fie confruntate, pentru a nu se intimpla ca unii sa beneficieze de ajutor pe nedrept. Inventariea se va face pina duminica dimineata.
Directia Silvica nu este insa singura care vine in spirjinul familiilor lovite de acest dezastru. Octav Cozminca, ministrul administratiei publice, le-a cerut sefilor de judete sa trimita la Bucuresti lista cu necesarul de materiale de constructie, pe care Guvernul le va oferi de la rezerva statului in limitele posibile. Crucea Rosie va dona in zilele urmatoare imbracaminte pentru adulti din circa 40 de familii si incaltaminte. Cu certitudine, Crucea Rosie nu va reusi sa acopere nevoile sinistratilor, motiv pentru care solicita sprijinul firmelor din tot judetul, care pot face donatii in bani, alimente, paturi si lenjerie. Cei care vor sa ofere bani, o pot face in contul nr. 2511.1-850.1/Rol, deschis la BCR. (Florin CRACIUN, Eduard ADAM, Cezara DUTA)