Culmea sponsorizarii

Cazute sub povara noilor ritmuri imprumutate de peste mari si tari, obiceiurile traditionale, romanesti par sa-si dea obstescul sfirsit in acest final de mileniu. Vestitele doine populare au fost inlocuite cu blues-urile cosmopolite, horele se danseaza in ritmuri de hip-hop, iar sirbele de odinioara capata din ce in ce mai mult accente de dance. Improvizatia aceasta, nespecifica noua, dar apreciata din ce in ce mai mult de tineri si chiar de cei mai in virsta, de ce sa n-o recunoastem, tinde sa inlocuiasca de acum incolo pina si cunoscutele datini si obiceiuri de anul nou. Fara a dezaprecia gustul tinerilor catre ritmurile de inspiratie occidentala, nu putem sa trecem cu vederea deprecierea din ce in ce mai accentuata a datinilor si obiceiurilor traditionale.
Botosaniul era si inca mai este recunoscut pentru valoarea artistica si autenticitatea obiceiurilor de iarna. Sa nu uitam ca la Revelionul trecut, trecerea dintre ani a fost marcata pe programul TV Romania 1 de ansamblul de datini si obiceiuri de iarna al Caminului cultural din Vorona. Toti romanii conectati la ora zero pe acest post de televiziune au ciocnit cupa de sampanie ascultind colindele traditionale din acest colt al tarii.
Ei bine, aceste nestemate folclorice, pastrate pina acum cu sfintenie, sint pe cale de a-si da duhul. Si asta nu atit din pricina "inlocuitorilor", cit mai ales din cauza costurilor exagerate pentru organizarea unor astfel de jocuri. N-o sa va vina sa credeti, dar pina si Vorona, localitate recunoscuta pentru frumusetea obiceiurilor de iarna, este in pericol de a-si pierde acest prestigiu. Ursii, caiutii si jocurile de mascati specifice acestei vetre folclorice erau chiar si anul acesta sa-si puna costumele in cui. Daca vreun flacau al satului s-ar incumeta sa organizeze un joc al obiceiurilor de iarna ar trebui sa scoata din buzunar peste 10 milioane de lei. De fapt 10 milioane de lei costa numai muzica, dupa cum ne-a spus Niculita Muraru, singurul de pina acum care s-a incumetat sa organizeze asa ceva. Niculita Muraru este vechi membru al ansamblului folcloric "Codruletul" din localitate, recunoscut si apreciat la toate festivalurile folclorice din tara si din strainatate la care a participat. Fiind un impatimit al obiceiurilor populare locale, el s-a gindit sa lupte, cu orice riscuri, pentru perpetuarea lor.
Pe linga cele zece milioane date pentru muzica, organizatorul mai avea de suportat si taxa de autorizare din partea primariei. Care taxa inca nu a fost stabilita, dupa cum ne-a informat unul dintre angajatii Primariei din Vorona. "Va fi stabilita in prima sedinta a Consiliului local", ne-a spus persoana in cauza, precizindu-ne ca n-are nici cea mai vaga idee care va fi aceasta. Tinind cont ca, dupa cum se punea problema in anii precedenti ca plugusorul este o activitate aducatoare de profit, nu ne indoim ca taxa ar fi chiar neglijabila. "Unde mai pui ca organizatorul, sau calfa, cu se spune pe la noi, mai trebuie sa suporte si masa muzicantilor si caiutilor in toate zilele de repetitie dinainte de Anul nou. Pentru asta trebuie sa tai un porc, fiindca asa-i obiceiul. Dar ma intreb, mai pot eu sa scot banii astia? Din cauza asta m-am gindit sa renunt", se tinguia Niculita Muraru.
Si tocmai cind avea de gind sa se retraga din aceasta costisitoare activitatea a venit si salvarea. Salvarea lui si a traditiilor de iarna ale Voronei. Afaceristul local Cornel Sfaiter s-a decis sa suporte el cheltuielile, fiindca, fiu al satului fiind, nu a putut concepe sarbatoarea Anului nou fara caiuti, capre, ursi si colindatori. Fiindca Vorona fara obiceiuri populare e ca America fara Statuia Libertatii. (Florentin FLORESCU)