Drumarii nu au biruit zapada

Iarna prin care trecem este considerata a fi una dintre cele mai grele din ultimii zece ani. Din punctul de vedere al meteorologilor, sezonul rece 2001-2002 a fost unul cu cele mari multe precipitatii sub forma de ninsoare si cu cele mai scazute temperaturi din ultimul deceniu. Pentru furnizorul de energie termica, aceasta iarna a fost una cu cele mai mare consum de pacura , la fel cum pentru furnizorul de gaz a fost una in care, din cauza frigului, au aparut cele mai mari probleme in asigurarea presiunii gazului. In aceeasi masura, pentru firmele de transport de persoane, iarna a fost deosebit de grea, atita timp cit din cauza zapezilor autobuzele au stat, iar piederile societatilor s-au cifrat la sute de milioane de lei.
Dimensiunile reale ale iernii au fost simtite cel mai puternic de drumari, adica de lucratorii de la drumurile judetene si nationale, cei care s-au ocupat indeaproape de deszapezirea drumurilor. In aceeasi masura, efectele iernii au fost resimtite de locuitorii din zonele din partea de nord-est a judetului, care, din cauza blocajelor produse pe caile de acces, au ramas zeci de zile inzapeziti in satele proprii. Autoritatile locale au actionat foarte lent, nu atit din lipsa de interes, cit din cauza nepregatirii foarte atente pentru iarna.
Desi este foarte greu de crezut, in judetul Botosani exista, in acest moment, citeva portiuni de drumuri judetene inzapezite. Citeva trasee de circulatie sint si la aceasta data blocate de nameti de peste un metru. Spre exemplu, nici acum, dupa trei saptamini de la caderea ultimei zapezi, nu se poate circula intre Murguta si Stefanesti, la fel cum nu se poate circula intre Ghireni si Cotusca sau intre Mileanca si Codreni. Pentru a ajunge la serviciu, Stefan Simion, primarul comunei Cotusca, este nevoit sa foloseasca si acum sania. Drumul din satul Crasnaleuca pina la Primaria din Cotusca este si acum inzapezit, singurul mijloc de transport pentru satenii din zona fiind sania trasa de cai. "Pentru a ajunge la Primarie, oamenii din Crasnaleuca si Cotu Miculinti trebuie sa vina roata prin Radauti Prut, sa ocoleasca foarte multi kilometri", sustine Gheorghe Gavril, viceprimarul de Cotusca. Acesta sustine ca au fost facut mai multe interventii pentru deszapezirea drumurilor din zona, insa li s-a spus tot timpul ca exista probleme cu utilajele. Primarul de Havirna, Lucia Murareanu, spune ca drumul judetean dintre Havirna si Darabani a fost inzapezit mai mult de o luna de zile, oamenii fiind nevoiti sa strabata, in tot acest timp, traseul cu sania. "Ne-a fost foarte greu, dar ii inteleg pe cei de la drumuri. Ei au lucrat, dar daca vintul a batut foarte tare nu au putut face fata", afirma Lucia Murareanu. Directorul directiei Judetene de Drumuri si Poduri afirma ca exista unor drumuri blocate se datoreaza faptului ca drumurile inzapezite sint foarte putin circulabile, iar costurile de deszapezire nu se justifica. "Aceste drumuri sint de nivel IV de viabilitate. Pe ele circula mai putin de 30 de vehicule pe zi, iar o interventia repetata pe acel drum ar insemna cheltuieli foarte mari de combustibil, care nu s-ar justifica", spune Liviu Contac.
Cu doar citeva zile inaintea primei zapezi din luna noiembrie, prefectul Costica Macaleti si Constantin Contac, vicepresedintele Consiliului Judetean, au facut receptia utilajelor de deszapezire, aratind, in acel moment, ca pregatirea pentru iarna este mai buna decit oricind. Dupa doar o saptamina, realitatea avea sa contrazica serios declaratiile autoritatilor. Dupa doar o noapte de ninsoare, zeci de drumuri judetene au ramas inzapezite saptamini intregi. Situatia s-a repetat la fiecare ninsoare mai serioasa sau la oricare viscol mai puternic. "Activitatea de deszapezire nu se poate face concomitent pe toate drumurile judetene. Cu patru autofreze si sapte autogredere nu pot sa deszapezesc in acelasi timp 29 de drumuri judetene", sustine Liviu Contac, directorul Directiei Judetene de Drumuri si Poduri. Pentru deszapezirea din aceasta iarna, cei de la drumurile judetene au folosit patru autofreze, sapte autogredere si noua autocamioane cu lame, care apartin atit Directiei Judetene de Drumuri si Poduri, cit si societatilor comerciale Transporturi Auto SA si Drumuri si Poduri SA.
Argumentele administratorului drumurilor judetene sint acelea ca vremea a fost foarte rea, iar numarul utilajelor de deszapezire foarte putine in raport cu lungimea drumurilor aflate in administrare. Insuficienta utilajelor era o problema cunoscuta cu foarte mult timp inaintea ninsorilor, iar autoritatile locale ar fi trebuit sa se implice in asigurarea unui numar suficient de utilaje. "Este adevarat ca utilajele sint vechi. Unele dintre ele sint din anii ’60 si nici piese de schimb nu se gasesc pentru ele. Dupa ce am vazut aceasta iarna, vom incerca sa mai achizitionam pentru iarna viitoare macar doua-trei utilaje si poate cumparam si niste parazapezi pe care sa le montam la marginea drumurilor. Avind in vedere cit de grea a fost iarna, consider ca activitatea de deszapezire a fost una buna. Singurele probleme au fost ca la societatea comerciala Drumuri si Poduri utilajele s-au defectat foarte des, la citva timp dupa ce au iesit pe drumuri. Nu neg nici faptul ca nici oamenii nu si-au dat interesul pentru a face treaba buna", a declarat Ioan Aniculaese, presedintele Consiliului Judetean. Aceeasi parere pare sa o fi avut si primul ministru Nastase, intr-o teleconferinta el criticind foarte dur pe cei responsabili cu deszapezirea si recomandind autoritatilor locale destituirea celor care nu si-au facut treaba.
Activitatea de deszapezire a drumurilor judetene a costat in lunile noiembrie si decembrie circa patru miliarde de lei, din care aproximativ doua miliarde doar combustibilul. Guvernul a alocat, recent, Consiliului Judetean, o suma de 4,5 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu deszapezirea. Cea mai mare parte din bani, adica trei miliarde se vor indrepta spre Directia Judeteana de Drumuri si Poduri, 800 milioane catre Primaria municipiului Botosani, 400 milioane catre Primaria Dorohoi si cite 100 de milioane la Darabani si Saveni. (Cristian LUPASCU)