Eminescu, sarbatorit fara festivism

Privata de festivismul anilor precedenti – parca mult prea exagerat si stufos uneori – editia din acest an a "Zilelor Mihai Eminescu" fost, in ansamblu, o manifestare reusita, sobra si eleganta. Organizatorii au incercat, si au reusit de aceasta data, sa demonstreze ca nu numarul mare al invitatilor da importanta manifestarii, ci calitatea acestora, ca nu imbelsugatele mese de protocol fac cinste lui Eminescu, ci programul cultural si religios dedicat efectiv omagierii poetului national.
Dupa de acum traditionalele vernisaje, dezveliri de busturi si placi comemorative inchinate poetului, lansari de carte si vernisaje de expozitii, in dimineata zilei de 14 ianuarie, invitatii manifestarilor au facut un pelerinaj la Ipotesti, locul copilariei poetului. N-au fost la fel de multi ca in anii precedenti, au lipsit de aceasta data snobii si oportunistii. Dar cei care au fost reprezinta cu adevarat personalitati ale culturii romanesti: academicianul Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, reputatii criticii literari Nicolae Manolescu si Mircea Martin, Ioan Caramitru, fost ministru al Culturii, Mihai Ursachi si Ana Blandiana, doi dintre laureatii editiilor precedente ale Premiului National de poezie "Mihai Eminescu", actorul Mihai Malaimare, scriitorii Mircea Radu Iacoban, George Vulturescu, Lucian Vasiliu, Emil Iordache si altii.
In cadrul festivitatii de la Ipotesti s-a facut si predarea stafetei la Ministerul Culturii. Simbolic, evident. Directorul Memorialului Eminescu, Valentin Cosereanu a decernat medalia de aur atit lui Ion Caramitru, "pentru tot ce a facut in acesti patru ani pentru Ipotesti", cit si lui Razvan Theodorescu, "pentru ce va face in continuare". Vizibil magulit, noul ministru al Culturii a spus ca "aceasta medalie o primesc ca pe un cec in alb".
Festivitatea de decernare a premiilor "Mihai Eminescu" a avut loc pe 14 ianuarie seara la Teatrul care poarta numele poetului. In fata unei sali pline, primarul orasului Florin Egner a invitat pe scena inaltele oficialitati care au dat greutate evenimentului. Dupa care intreaga asistenta a tinut un moment de reculegere in memoria regretatului critic literar Laurentiu Ulici, cel care, timp de zece ani a fost sufletul acestor manifestari.
Consilierul prezidential a transmis botosanenilor mesajul presedintelui Ion Iliescu. Un mesaj mult prea academic, insa in care n-am recunoscut nimic din discursul preponderent politic al noului presedinte. Cineva chiar spunea ca, daca asa si gindeste, nimic nu l-ar fi impiedicat sa abordeze si studii de exegeza literara. Oricum presedintele are meritul ca a incredintat discursul unui consilier competent. Prezenta pe scena a lui Ion Caramitru a fost urmata de indelungate aplauze. Oricum, de aplauze n-au dus lipsa nici ceilalti invitati. Criticul Nicolae Manolescu a anuntat nominalizarile si numele laureatului Premiului national "Mihai Eminescu" pentru debut editorial. Acesta este Liviu Georgescu, un poet din generatia ’80, stabilit de mai bine de un deceniu in SUA. Volumul sau, "Calauza", a fost editat de Editura Axa din Botosani si prefatat de Nicolae Manolescu. Dupa care s-a consumat cel mai emotionant moment al manifestarilor, decernarea Premiului national de poezie "Mihai Eminescu", pentru opera Omnia, aceasta nobila misiune revenindu-i presedintelui juriului Mircea Martin. Cel de-al zecelea laureat al acestui premiu a revenit poetei Constanta Buzea. "E bine sa multumim cui se cuvine, a spus laureata. Multumesc asadar lui Dumnezeu ca ni l-a dat pe Eminescu si omagiez aici acea fiinta abstracta care este limba romana. Omagiul limbii romane!" Minute in sir sala a ovationat in timp ce poeta primea premiul din partea primului laureat Mihai Ursachi, ajutat de primarul Florin Egner si de ministrul Razvan Theodorescu.
Zilele "Mihai Eminescu" din acest an, care au marcat si finalul manifestarilor din cadrul Anului Eminescu, decretat de UNESCO, s-au incheiat printr-un spectacol de teatru, "Pe Varatec in sus", de Ion Niculescu, oferit de actorii teatrului botosanean. Cum insa spectacolul a facut nota disonanta cu restul manifestarilor, vom face referiri separate la el.

Fisa de laureat
Constanta Buzea s-a nascut pe 29 martie 1941 la Bucuresti. A absolvit Facultatea de Limba si Literatura Romana a Universitatii din Bucuresti. A lucrat multi ani ca redactor la diferite reviste literare. Debutul editorial i-a fost consemnat in anul 1963 cu volumul "De pe pamint". Cartile care vor urma aveau s-o impuna printre poetii de frunte ai generatiei sale, ca reprezentanta a unui lirism grav, dominat de sentimentul erotic.
Volume de referinta: "La ritmul naturii" (1966), "Norii" (1968), "Agonice"(1970), "Sala nervilor" (1971), "Rasad de spini" (1973), "Ape cu plute" (1975), "Cina bogata in viscol" (1983), "Pietre salbatice" (1988).
In anul 1972 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor, iar in 1974, Premiul Academiei Romane "Eminescu".
"Inspiratia erotica se impune deja in prim plan, remarcabila fiind cenzura oricariu sentimentalism, gravitatea melancolica a tonului, calmul supravegheat al confesiunii", scrie despre poezia Constantei Buzea, Ion Pop in "Dictionarul Scriitorilor Romani".
Constanta Buzea a fost pina cu mai bine de doua decenii in urma sotia lui Adrian Paunescu. (Florentin FLORESCU)