Fabricat in Romania

Piata romaneasca a fost invadata, in ultimii zece ani, de produse din import care treptat le-au inlocuit pe cele autohtone. Marfuri industriale, imbracaminte, incaltaminte, jucarii si mai ales alimente straine s-au impus pe piata. Exista in acest moment produse din afara al caror pret este mult mai mic decit cel al produselor importate din tari aflate la mii de kilometri distanta. Daca este explicabil la produse industriale sau electronice, faptul ca produsele alimentare aduse de la mii de kilometri sint mai ieftine ar trebui sa ne ingrijoreze.
Magazinele botosanene au scos la vinzare, in aceste zile, aripi de curcan aduse din Brazilia. Carnea congelata, numita "Cortes congelados de Peru", se vindea la un pret de aproape 60.000 lei/kg, pret cu 5-10.000 lei mai mic decit cel al produselor similare realizate de un producator din Botosani. In aceleasi magazine, au fost expuse la vinzare pulpe de pui importate din Olanda. kilogramul de pulpa de pui kuikenpoten- asa cum se numeste in Olanda- este de 70.000 de lei, in timp ce la Avicola este 77.000 lei. Cam acelasi raport de pret exista si intre pungile de ficat de pui aduse tot din Brazilia si cele produse in Romania.
Paradoxal, in Botosani au existat la comercializare oua din China, oua al caror pret era chiar mai mic decit al celor produse de societatea comerciala Avicola. Interesant este de aflat care este pretul de productie in China a unui ou, in conditiile in care el se vinde la Botosani cu un pret de doua mii si ceva de lei. Conservele de peste importate din Rusia si Iugoslavia au si ele un pret mai bun decit cele romanesti. In timp ce o conserva produsa in tarile vecine costa 15 – 17.000 lei, una, de aceeasi cantitate si probabil aceeasi calitate, produsa la Tulcea costa cu citeva sute sau chiar mii de lei mai mult. Pretul acestor produse este mai mic decit al celor similare romanesti, cu toate ca la stabilirea pretului au fost luate in calcul si cheltuielile de transport pe citeva mii de kilometri, taxele vamale la importul in Romania, adaosul comercial pus de importator si cel pus de comerciant. Si cu toate acestea produsele ramin mai ieftine decit alimentele romanesti. Probabil ca in Brazilia un kilogram de aripi de curcan se vinde cu 30.000 lei, in Olanda un kilogram de pulpe de pui costa cam 35.000 lei, iar in China un ou costa sub o mie de lei. Diferenta de pret in favoarea produselor straine ne determina sa credem ca produsele romanesti, indeosebi cele alimentare, sint mult mai scumpe decit cele din alte state. Asta in conditiile in care la fiecare majorare de preturi, autoritatile ne spun pe acelasi ton ca masura care a determinat scumpirea urmareste doar o ajustare a preturilor la nivelul celor europene sau mondiale.
Pretul unui kilogram de zahar de pe piata interna variaza si el, in functie de producator. Putini stiu ca o mare cantitate din zaharul de pe piata este importata din Amercia de Sud. Desi arata la fel, zaharul adus in general din Brazilia este fabricat din trestie si nu din sfecla, concentratia de zahar fiind mai mica. Zaharul din tarile Americii de Sud este adus in Romania la un pret de circa 9.000 lei/kg, in timp ce zaharul produs de Siretul Bucecea are un pret de cost de 17.500 lei/kg. Pentru a prinde piata interna, Siretul a fost nevoita sa valorifice zaharul la un pret mult mai mic decit cel de produtie. Explicatiile pentru diferentele de pret dintre zaharul autohton si cel din import ar putea fi mai multe. Una ar fi aceea ca producerea sfeclei de zahar ar fi mai ieftina decit cea a trestiei, iar alta ca forta de munca utilizata la realizarea produselor ar fi mai ieftina decit la noi. De asemenea, trebuie luat in calcul si faptul ca in tarile exportatoare de zahar, agricultura este subventionata, iar producatorii isi permit valorificarea produselor la un pret mai mic decit pretul mondial al zaharului.
Hainele din Turcia si China se gasesc din abundenta in magazine, in piata, in bazar sau in complexele comerciale. O camasa chinezeasca costa pina la 80.000 lei, in timp ce una romaneasca depaseste cu mult suta de mii. Diferenta dintre produse este, in mod cert, data de calitate. O camasa chinezeasca realizata dintr-un material sintetic de calitate proasta ar putea fi utilizata, cu putin noroc, o luna de zile, in timp ce o camasa de bumbac de la oricare fabrica din Botosani poate fi purtata o perioada mai lunga de timp. De asemenea, o pereche de pantofi din Turcia care sint vinduti pe piata cu 200.000 lei nu poate fi echivalata in ceea ce priveste calitatea cu o pereche de pantofi realizata la Cluj si care costa 500.000 lei.
Sectorul comertului cu jucarii a fost ocupat si el in mare masura de produse din China si Turcia. Preturile la jucariile straine sint si ele mai mici decit cele autohtone, insa si calitatea acestora este mai slaba. O papusa chinezeasca costa circa 130.000 lei, in timp ce una romaneasca produsa de Aradeanca este mai scumpa cu doar 20.000 lei. Vinzatorii de jucarii cred ca prezenta pe piata a jucariilor straine este posibila datorita insuficientei oferte venite din partea producatorilor interni de jucarii.
Aceeasi situatie este inregistrata si in domeniul produselor electronice si electrocasnice. Produsele unor companii celebre ca Panasonic, Philips, Sony, Daewoo, Indesit, Bosch sau Whirpool au inlocuit de foarte mult timp televizoarele, casetofoanele, frigiderele sau aragazele romanesti produse de Electronica, Tehnoton sau Samus, firme care nu au putut tine pasul cu tehnologia moderna. Aceeasi piata botosaneana este dominata de produse de sticla si ceramica din China. Seturi de pahare, de cani sau de farfurii realizate in Asia inlocuiesc celebrele si calitativele produse ale fabricilor de sticla din Dorohoi. Impunerea pe piata a sticlariilor chinezesti a fost posibila din acelasi considerent: lucrurile facute la noi sint foarte scumpe. (Cristian LUPASCU)