Primarii se intind mai mult decit le e plapuma

Primarii si consilierii locali se fac, in mare parte, vinovati de situatia financiara dezastruoasa a primariilor. Daca 80% dintre administratiile locale au ramas fara bani de salarii pentru angajatii din subordine, raspunzatori sint alesii din teritoriu care au votat si alcatuit bugete, care intr-o anumita masura nu tin cont de realitatile economice actuale.
Aproape ca nu exista in judet primarie care sa nu aiba unu-doua proiecte pentru lucrari ambitioase de miliarde lei. Desi nu au garantia ca vor avea surse de finantare pentru demararea investitiei primarii propun, iar consilierii aproba plata unor proiecte tehnice sau studii de fezabilitate. Cum veniturile proprii ale primariilor nu permit executarea unor lucrari de amploare, iar alocatiile de la Consiliul Judetean sint insuficiente, se ajunge ca pe studii si proiecte sa se cheltuie zeci de milioane lei aproape degeaba, dupa trecerea a doi-trei ani unele dintre datele cuprinse in acestea nemaifiind conforme cu realitatea. Acestea sint insa cazuri cit de cit fericite. Exista si primarii care, desi nu au banii necesari, tin licitatii pentru obiective de miliarde lei. Firmele cistigatoare executa respectivele lucrari, dar dupa ce le termina, primarii isi dau seama ca nu au bani.
Unul dintre cazurile elocvente in acest sens este cel da la Hiliseu-Horia. Fostul primar, Petru Grigoroscuta, a contractat un studiu pentru repararea a 6,6 kilometri din drumul comunal Dersca – Hiliseu Crisan. Desi nu dispunea de resursele financiare necesare, primarul investit in 2001, Constantin Oprea, a acceptat sa se inceapa lucrarile. Societatea de Constructii CFR Iasi a terminat aproape intreaga lucrare si cere acum banii suma ridicindu-se la sapte miliarde lei. Primaria Hiliseu-Horia nu dispune insa de acesti bani, la venituri proprii incasind pina in prezent in anul curent bani doar cit o Dacie rablagita, 27 milioane lei, in timp ce CJ nu ii va putea aloca anul viitor decit in jurul a un miliard lei. In plus, Primaria a mai contractat un studiu de fezabilitate si un proiect tehnic pentru alimentarea cu apa, desi nu au bani pentru aceste lucrari. "Drumul face parte dintr-un program al fostului MLPAT care trebuia sa plateasca lucrarea. Finantarea a fost obtinuta de vechiul primar, iar eu am trecut la executarea lucrarii, insa fondurile trebuia sa le dea MLPAT", ne declara primarul Oprea. Societatea constructoare nu are insa intocmit contract cu MLPAT, ci cu Primaria. Data fiind aceasta situatie, constructorul, care se pregateste de receptia lucrarii, ar putea cere blocarea conturilor primariei pentru a-si recupera banii si, tinind cont de suma, s-ar putea ca primaria Hiliseu sa stea citiva ani de zile cu conturile blocate.
Acest caz nu va ramine, probabil, singular. CJ a solicitat primariilor sa trimita propunerile de buget pe 2002, iar o parte din cele deja primite sint parca rupte de realitate. Astfel, in conditiile in care intregului judet i-au fost alocate 120 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale, comuna Todireni si-a intocmit un proiect de buget de 53 miliarde lei, adica peste 40% din ce s-a alocat intregului judet. Aceasta in timp ce veniturile proprii prognozate pe 2002 sint de doar 0,44 miliarde lei, adica sub 1% din totalul bugetului comunal. De asemenea, Flaminziul ar dori peste o treime din bugetul alocat intregului judet (33 miliarde lei), Leorda si-a prognozat un buget de 31 miliarde lei, din care veniturile proprii sint insa sub 1%, iar Roma ar dori sa primeasca 44 miliarde lei.
"Cind am trimis noi propunerile nu stiam cit se va aloca judetului", explica primarul Constantin Humelnicu, persoana care a recunoscut ca a introdus in buget proiecte pentru care nu are bani, dar pe care le evidentiaza pentru cazul in care va gasi finantare. In ciuda solicitarilor, majoritatea primariilor comunale vor primi doar in jurul a un miliard lei. "Este greu de crezut ca primariile vor primi banii pe care ii solicita. Totusi, deocamdata, discutam doar despre propuneri", afirma Dorin Ciustea, vicepresedintele Consiliului Judetean.
Date fiind situatiile prezentate si alcatuirea anapoda a bugetelor, se ajunge in situatia de a nu se mai putea plati salariile angajatilor, lumina sau telefoanele. Marea problema este ca, desi sesizeaza aceste disfunctionalitati, CJ, institutia care imparte banii, nu poate impune autoritatilor locale modul in care sa isi voteze bugetele. (Sergiu BALASCAU)