Caută 
9 MIN
FPS anunta ca, luna viitoare va scoate din nou pachetul majoritar de actiuni detinut la SC "Promex" SA la vinzare. Si de data aceasta, singura oferta ferma de cumparare provine, ca si la ultimele doua tentative, de la tandemul "Phoenix" Braila – "Uzinexportimport" Bucuresti. Constantin Cibu, managerul "Phoenix" considera ca, daca va reusi de data aceasta sa cumpere "Promex", uzina braileana ar putea ajunge in urmatorii trei ani la un numar de patru, chiar cinci mii de salariati, cu aproape 3000 mai mult decit numara in prezent. El spune ca va relua o serie de activitati la care uzina a renuntat acum si cel mai elocvent exemplu ar fi relansarea productiei de excavatoare. In acelasi timp, omul de afaceri brailean a criticat tergiversarea, timp de aproape doi ani, a privatizarii uzinei si a anuntat ca cea de a treia sa participare la negocierile pentru privatizarea "Promex" este si ultima, in ceea ce priveste firma "Phoenix".
Norii negri incep sa se abata asupra "Promex", in august 1997. Plecind urechea la sfaturile FMI, guvernul Ciorbea se apuca de macrostabilizarea economica si intocmea o "lista neagra" in care au fost trecuti 17 mastodonti industriali care inregistrau cumulat, la vremea respectiva, pierderi de mii de miliarde de lei. Printre acestia se regasea si uzina braileana "Promex" SA.
"Hotarirea de introducere in lichidare a fost luata de FPS, prin reprezentantii sai in AGA, in urma unei analize facute de guvern. De fapt, guvernul a luat aceasta decizie, in baza marimii obligatiilor financiare ale acestor societati catre bugetul de stat", explica Adrian Mavrochefalos, directorul Directiei Teritoriale FPS Braila.
Acesta arata ca FPS si-a dat seama atunci de situatia economica dificila traversata de judetul nostru, in contextul in care, in acel an, au mai fost introduse in lichidare doua mari societati brailene – "Dunacor" si "Braigal". "Din acest motiv, FPS a admis continuarea contractelor pe care Promex le avea, in speranta ca, odata cu numirea unui lichidator, acesta va gasi un potential investitor. Lichidatorul a fost numit citeva luni mai tirziu, firma engleza «Ernst & Young», de altfel o societate de traditie, dar care pe parcursul unui an nu a reusit sa faca nimic. Apare la sfirsitul anului 1998 un potential investitor, tandemul Uzinexportimport – Phoenix, motiv pentru care contractul de lichidare incheiat de FPS cu firma engleza a incetat, conform unei clauze contractuale", istoriseste Mavrochefalos. Sursa citata a incercat sa explice de ce, dupa aproape doi ani de la aparitia ofertei, "Promex" a ramas neprivatizata. Astfel, a fost nevoie de intocmirea unui raport de evaluare, operatiune care s-a intins pina aproape de jumatatea anului 1999.
"In conformitate cu unele proceduri ale FPS, Fondul isi propune inainte de inceperea tratativelor un nivel de oferta minima acceptata. Dupa finalizarea negocierilor, comisia a inaintat catre CA al FPS o nota cu rezultatele la care s-a ajuns, dar Consiliul a considerat oferta nesatisfacatoare. In consecinta, a fost respinsa si s-a propus ca societatea sa fie scoasa din nou la privatizare. Din nefericire, legea referitoare la privatizare s-a modificat. Astfel, republicarea anuntului de privatizare s-a blocat, pentru ca trebuiau intocmite noi documente. De aceea, o noua publicitate s-a facut abia la inceputul anului 2000. Au fost citeva luni, intr-adevar nefavorabile pentru societate, deoarece se acumulau in continuare datorii. Promex a iesit din nou la privatizare, s-au incheiat negocierile cu acelasi ofertant, dar a aparut in Legea Bugetului pe anul 2000 un articol referitor la posibilitatea compensarii unor datorii catre bugetul de stat cu contravaloarea garantiilor retinute de stat pentru utilajele livrate de uzina combinatului de la Krivoi Rog Ucraina. In plus, mai era un proiect de hotarire prin care guvernul scutea societatea de plata penalizarilor de intirziere si aprobarea reesalonarii datoriilor catre stat pe o perioada de cinci ani. Astfel, situatia economico-financiara a Promex era pusa intr-o alta lumina, motiv pentru care CA nu a acceptat oferta si a propus scoaterea din nou la privatizare", spune Mavrochefalos. El a mentionat ca vineri, 15 septembrie, a fost ultima zi in care conducerea "Promex" trebuia sa depuna la FPS Bucuresti documentatia necesara intocmirii unei noi note de privatizare. Insa, pina vineri la ora 10.00, aceasta nu ajunsese la Bucuresti.
Respingerea singurei oferte este inexplicabila
Pe de alta parte, Constantin Cibu, managerul "Phoenix", considera ca respingerea ofertei prezentata la prima negociere nu prea sta in picioare. "In decembrie 1998, cind am inaintat scrisoarea de intentie la FPS, am precizat si cit sintem dispusi sa platim. Deci, daca FPS a incetat contractul cu lichidatorul, inseamna ca i-a convenit suma pe care am precizat-o in scrisoarea de intentie. Inexplicabil, FPS a considerat oferta noastra prea mica. Probabil ca era, fata de cit cerea FPS, respectiv 150 de miliarde, dar nu a mai tinut seama si de datoria pe care o avea Promex, de peste 150 miliarde. Important nu era cit am fi platit FPS-ului, ci ceea ce aveam de gind sa facem la Promex. Iar noi ne-am angajat ca vom repune in functiune uzina, astfel incit aici sa poata lucra citeva mii bune de oameni. Mai mult, la o interpelare in Parlament a senatorului Matetovici, FPS a raspuns ca, in perioada negocierilor cu noi, a primit mai multe scrisori de intentie din partea unor firme serioase din strainatate si ca oferta noastra era mica in comparatie cu ce ar fi oferit acestea. FPS a insirat vreo 10 firme, dar nu a avut curiozitatea sa le verifice. Noi am analizat doua si am vazut ca sint niste «nimeni». Dovada ca la a doua negociere nu s-a prezentat niciuna din cele 10. Apoi, dupa ce s-a finalizat a doua negociere, a aparut chestia cu compensarea, garantia pe care guvernul trebuie sa o plateasca uzinei figurind oricum in caietul de sarcini. In plus, legea privatizarii, in cazul negocierii directe, nu prevede o valoare minima la care FPS trebuie sa vinda o societate. Toata problema mi se pare foarte nelalocul ei", spune Constantin Cibu. Acesta a exclus varianta ca refuzul FPS ar avea o legatura cu presupusa spaga pe care un investitor ar trebui sa o plateasca la Bucuresti. "Cred ca, mai degraba, este vorba despre o birocratie crunta."
Mavrochefalos insa a tinut sa precizeze ca nu angajatii Fondului au respins oferta. "Trebuie inteles un lucru: salariatii FPS din comisia cu care s-a negociat si-au insusit negocierea si au inaintat nota de vinzare esalonului superior, cu propunerea de a se incheia vinzarea la pretul stabilit. Consiliul de Administratie, forma suprema de conducere a FPS, ia decizia finala", a spus directorul DT – FPS, lasind sa se inteleaga ca toate obstructionarile legate de privatizarea "Promex" s-ar datora in exclusivitate CA al FPS.
In aceeasi ordine de idei, Aurel Simionescu, presedintele Consiliului Judetean Braila, a atras atentia ca, "totusi, ceea ce ramine ca imagine este faptul ca nu se doreste si se tergiverseaza privatizarea Promex", mai ales ca aceasta privatizare a fost inclusa in programul FPS Bucuresti pe 1999. "Se mentine o stare care nu poate fi benefica pentru nimeni. Discutia pentru o oferta minima acceptata este desueta, din moment ce s-a tot vorbit despre «privatizarea pe un dolar» si s-au vindut societati mari la preturi mult mai mici in comparatie cu oferta facuta pentru Promex", a opinat Simionescu.
"Promex" nu mai poate avea nicicind 12.000 de salariati
Constantin Cibu a precizat ca, daca va reusi sa cumpere "Promex", oricum societatea nu va mai avea 12.000 de angajati ca in 1990.
"Erau alte conditii atunci. Unele capacitati de productie s-au degradat sau nu mai pot fi utilizate. Insa, in uzina pot munci patru, cinci mii de oameni. La acest numar se poate ajunge, esalonat, in doi, trei ani, pentru ca o serie de activitati vor fi reluate. De exemplu, productia de excavatoare", a pronosticat Cibu.
"Asa cum s-a si recunoscut, statul este un administrator prost al bunurilor pe care le detine. Dovada ceea ce se intimpla la noi in tara, comparativ cu alte tari. Dar, tot atit de bine, FPS-ul are posibilitatea de a numi un manager care sa raspunda pentru toata activitatea pe care o depune si pentru banii pe care ii primeste. La ora actuala, raspunderea managerilor din societatile de stat este «zero». Nimeni nu ii intreaba cum se descurca. Nici nu au vreo raspundere daca gresesc. Managerul nu gireaza nici cu casa, nici cu masina lui. Practic, tot jocul este pe banii statului. Parerea mea este ca trebuie urgentata numirea unui manager, a unui Consiliu de Administratie, ale caror puteri sa fie intarite de catre FPS, sa le permita sa lucreze exact ca intr-o economie de piata. Pentru ca orice ar face si orice ar incerca un manager de la o intreprindere de stat, el nu poate lua niste hotariri, care uneori par ca duc la pierderi. De exemplu, vrei sa intri pe o piata, esti obligat sa vinzi produsul sub pretul concurentei, cu gindul ca vei cistiga aceasta piata. Acest lucru nu se poate intimpla la Promex. Daca Spiridon face o asemenea vinzare, a doua zi este bagat in puscarie ca a adus pagube intreprinderii. Ori, daca in niste contracte cu acelasi beneficiar, unul are un profit foarte mare, iar unul are pierdere, dar cumulat aceste doua contracte aduc profit intreprinderii, managerul este judecat nu pentru cel cu profit, ci pentru cel care aduce pierderi. Deci, managerul nu are nici curajul, nu poate, conform legislatiei, sa aplice un management corespunzator economiei de piata", a explicat Cibu.
Totodata, managerul "Phoenix" a tinut sa-i aduca aminte directorului FPS Braila ca, in ultimii ani, nu a vazut nici un leu profit de la Promex. "Ba, mai mult, n-a primit inapoi nici banii pe care i-a dat pentru restructurare, cam 14 miliarde lei, pe care FPS ii cere. Si, culmea, FPS mai cere uzinei sa plateasca si pagubele inregistrate cu lichidatorul, de peste un miliard, de parca respectivul contract l-a incheiat Promex, nu FPS. Dar, in caietul de sarcini este cerut acest miliard."
Cibu mai spune ca, in ultimul timp, colaborarea cu "Promex" merge din ce in ce mai greu. "Noi lucram in colaborare, colaborare care s-a redus in ultimul timp, deoarece am fost categorisiti drept o intreprindere de borfasi, se pare, si ni se cere plata pe loc a serviciilor prestate, ceea ce in industrie nu se practica. Pentru ca la orice produs pe care il livrezi in strainatate primesti banii dupa 30, 45 de zile. La ora actuala, Promex doreste ca, dupa ce a livrat marfa respectiva, sa-i platesc banii imediat. Colaborarile au inceput sa scada, deoarece lucrez mult mai usor cu alte intreprinderi din tara: Faur, Rotec etc. Probabil, asa privesc unii cumpararea de catre un brailean a acestei firme. Mi se pun piedici peste tot, pe la CA al FPS Bucuresti, pe la alte CA-uri. Mie imi pare rau ca a pasit cu dreptul la inceput si acum a ajuns in situatia in care este. Eu vreau sa va spun ca am fost dat afara, in februarie1991, cind am obtinut cel mai bun rezultat economic din intreaga tara. Profitul pe care l-a obtinut Promex in 1990 era mai mare decit al tuturor intreprinderilor din industria constructoare de masini, echivalentul, azi, la 25 milioane USD. Pe linga aceasta realizare, am prevazut atunci scumpirea materialelor si am investit peste un miliard de lei in materii prime si materiale – table, profile, etc. Azi pare putin un miliard dar, atunci, un kilogram de tabla costa 3 lei. Va dati seama ce cantitati imense de materiale au fost cumparate de Promex, care au fost utilizate in urmatorii ani, ba chiar vindute pentru a scoate salarii, etc. Deci, vina principala a situatiei actuale de la Promex nu este numai a Guvernului si a FPS, este si a managerilor si a celor care aveau in sarcina sa-i intrebe ce se intimpla in aceasta intreprindere in perioada respectiva", a conchis sursa citata.
FPS nemultumit de prestatia actualei conduceri
Mavrochefalos s-a aratat nemultumit de modul in care "Promex" a fost condus in ultimii doi ani si a declarat ca, in cel mai scurt timp, va fi numit un Consiliu de Administratie la aceasta societate, lasind sa se inteleaga ca actualul administrator interimar, Costel Spiridon, nu se va mai regasi in noua structura de conducere.
"Ca actionar, nu-mi pot dori decit cresterea profitului. Atunci cind societatea a intrat in lichidare si a putut sa-si deruleze contractele pe care le avea atunci in lucru, in Promex lucrau aproape 1.700 de salariati. Dupa aproape doi ani de la incetarea contractului de lichidare, numarul de salariati este acelasi. Asta inseamna ca, in afara de acele contracte in derulare, nu a aparut mai nimic in plus. Mai mult, multi oameni politici vorbesc si acum despre Promex ca despre o societate in lichidare. Si tind chiar sa-i inteleg. La felul in care este vazuta activitatea societatii in prezent, chiar pare a fi o societate in lichidare. Prin urmare, la intrebarea daca sintem nemultumiti de activitatea actualei conduceri, dupa modul in care este receptata societatea, raspunsul este ca si dat. Iar faptul ca, dincolo de gardul societatii, nu se observa nici o schimbare in bine a activitatii este rezultanta modului in care a fost administrat Promex in ultimii doi ani. In scurt timp, la Promex vom lua hotarirea in AGA de numire a unui Consiliu de Administratie", a mai spus directorul DT- FPS Braila. (Mircea CIUCASU, Mircea DOAGA)
