Apartamentele lui Lungu

La nici doua luni de la adjudecarea fotoliului de primar, in toamna lui 1994, seful Executivului local i-a recompensat sau si i-a aservit, in schimbul unor apartamente din faimosul bloc C5, situat la intersectia Bd. Al. I. Cuza cu Str. Scolilor, pe multi dintre cei care, in prezent, detin pozitii de control in judetul Braila. Nume sonore din administratia publica locala, Politie, Armata, Directii descentralizate si Regii, oameni politici din fosta si actuala putere, revolutionari au fost cadorisiti cu apartamente in buricul tirgului. In timp ce mii de familii de braileni sperau ca, prin alegerea in fruntea urbei a lui Anton Lungu, sa obtina in sfirsit o locuinta, iar cetatenilor din Str. Gratiei li se darimau casele din cauza lucrarilor de la Canalul Colector, prin "bunavointa" primarului, citiva "alesi ai soartei" au "renuntat" la locuintele pe care le aveau, dobindind prin influente la Primarie un grad sporit de confort. Anemicele tentative de dovedire a gravelor abuzuri petrecute chiar la debutul administratiei Lungu au fost ingropate prin concursul unei birocratii complice, iar recentul control guvernamental al carui obiect a fost activitatea acestei institutii a evitat, inexplicabil, sa faca lumina in aceasta afacere.
"Miluitii" cu repartitii mai aveau o locuinta
Derularea lucrarilor de executie la Canalul Colector in perimetrul Str. Gratiei a afectat, in vara anului 1994, locuintele a zeci de familii. Cu toate ca era constienta de necesitatea rezolvarii problemelor locative ale acestor oameni, chiar si temporar, municipalitatea a ignorat faptul ca, prin darea in folosinta a blocului C5, se puteau elimina multe din necazurile sinistratilor.
Treizeci si doua dintre apartamente au revenit spre administrare Consiliului Local Municipal. In adresa 4261/22 august 1994, presedintele de atunci al Consiliului Judetean, Ion Stefan, solicita CLM sa "nu le repartizeze ca apartamente sociale, ci sa le retina pentru solutionarea cauzelor de utilitate publica", oferind astfel o solutie de fatada familiilor afectate de lucrarile executate la Canalul Colector.
Pe de alta parte, desi la primarie erau inregistrate mii de cereri pentru obtinerea de locuinte sociale, primarul i-a "miluit", frizind ilegalitatea, cu repartitii in C5, printre altii, pe: Adrian Matetovici (fiul senatorului PDSR, Mihai Matetovici – n.r.), Traian Jipa (actualul sef al Politiei – n.r.), Stoica Anghelescu (director al Directiei Economice din Primarie – n.r.), Mihai Tudose (seful de cabinet al senatorului Matetovici – n.r.), Gabriel Damaroiu (presedintele Ligii Revolutionarilor din Decembrie 1989 – n.r.), maior Alexandru Alexandru (comandantul unitatii de jandarmi – n.r.), Costica Vicol (directorul Inspectoratului Silvic – n.r.), Doru Traian Victor (seful Apararii Civile – n.r.), Mircea Fudulaiche (consilier al prefectului de atunci, Lascu Ilie – n.r.), lt. col. Miu Grigorescu (loctiitor comandant la UM 01918 Ianca – n.r.) si, pentru a inchide gura fostei opozitii, consilierului local PNTCD, Petre Prisacaru – pe care apartamentul primit l-a transformat, conform opiniei exprimate recent de presedintele UMRL Braila, Vasile Teodorescu, din contestatar vehement al lui Lungu intr-un fan al acestuia. In prezent, Prisacaru candideaza din partea PNTCD la presedintia Conventiei Democratice din Braila.
Felul in care primarul i-a cadorisit cu apartamente in centrul orasului pe Stoica Anghelescu, Mihai Tudose, Traian Jipa si Miu Grigorescu este de-a dreptul sfidator, mai ales in contextul populismului ieftin care pigmentase recent incheiata campanie electorala, in care candidatul PSM promisese locuinte din belsug. Trei au renuntat la apartamentele ai caror proprietari urmau sa devina in scurt timp. Culmea, prin actul 1967/ 8 februarie 1995, autentificat de notarul Vasile Varga, sotii Jipa doneaza Primariei, in contrapartida, apartamentul proprietate personala, cu doua camere, din blocul ISCIP, Str. Galati.
Ce spune legea si ce face Lungu
Arbitrariul evident din repartitiile semnate de Lungu a generat tensiuni in sedinta CLM din 28 februarie 1995, cind consilierii Lucian Caprariu (PUNR), Ioan Acsinte (PAC, actualmente membru PNL), Dan Buteica (PNL), Titus Cruceanu (PD), Constantin Bran (PNTCD) au pus sub semnul intrebarii legalitatea exercitarii atributiilor de catre institutia primarului, principalul argument invocat fiind nerespectarea criteriilor de prioritate prevazute de Legea 5/1973 si a HCLM 30/1992.
Potrivit articolului 9 din Legea nr. 5/1973, "inchirierea suprafetei locative din fondul locativ de stat (…) se face in urmatoarea ordine de prioritate: muncitorilor calificati, in primul rind celor din marile unitati industriale; personalului transferat in interesul serviciului din alte localitati; cadrelor de specialitate care lucreaza in productia materiala, in activitatea de proiectare, cercetare stiintifica si invatamint; absolventilor repartizati in productie, veniti din alte localitati; familiilor cu mai multi copii; celor incadrati pe baza de concurs, veniti din alte localitati; celorlalte persoane incadrate in munca si pensionarilor". Articolul de lege mai prevede ca "se acorda preferinta persoanelor care au conditii grele de locuit, indeosebi celor cu mai multi copii, precum si celor cu venituri mici". De asemenea, cei ale caror case "se demoleaza pentru noi constructii sau sistematizari vor primi cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat", pina cind isi construiesc sau cumpara alta locuinta.
Prin adresa 124/18 aprilie 1995, catre Guvernul Romaniei, prefectul Ilie Lascu recunoaste ca: 1. "legislatia romana in vigoare nu contine dispozitii prin care sa confere primarului unei localitati dreptul de a atribui salariatilor din fostele unitati socialiste de stat locuinte construite din fondul de stat sau aflate in patrimoniul vechi de locuinte"; 2. "unele consilii locale au luat aceasta competenta primarului si au adoptat propriile lor hotariri prin care au ?reglementat? repartizarea locuintelor din fondul de stat catre cetateni", printre ele si CLM Braila, prin HCLM 30 / 20 iunie 1992; 3. "la Braila, s-au atribuit si locuinte din fondul de stat, dupa criterii si conditii arbitrar stabilite de primarul municipiului Braila"; 4. "la repartizarea acestor locuinte nu rezulta ce a avut in vedere (primarul – n.r.) la stabilirea ordinii de prioritate in repartizarea catre institutii si servicii publice".
Din documentele aflate la dispozitia noastra reiese ca, in afara de cinci apartamente atribuite sinistratilor din Str. Gratiei si a altor trei, destinate SRI, Anton Lungu a dirijat restul repartitiilor exclusiv catre angajati ai institutiilor si serviciilor descentralizate ale statului in teritoriu, ai aparatului administrativ, unor organizatii neguvernamentale si "INCAF"-ului, persoana juridica de drept privat, finantata din fonduri PHARE.
Primarul isi da cu legea-n cap
In replica, raspunzind acuzatiilor care i-au fost aduse, primarul se prevaleaza de raportul CLM nr. 13656/17 aprilie 1995, in care se sustine ca, potrivit HCLM 30/1992, "repartizarea numerica a apartamentelor pe unitatile sus-mentionate (Politie, Curte de Conturi, Liga Luptatorilor, Biroul Senatorial, INCAF s.a.m.d. – n.r.) este un atribut exclusiv al primarului". Prin aceasta argumentatie, primarul se pune efectiv in afara legii locale invocate deoarece HCLM 30/1992 stabileste clar competentele primarului de a repartiza spatii de locuit doar "salariatilor societatilor comerciale cu capital de stat si privat". La articolul 1 al Hotaririi se spune negru pe alb: "Salariatii societatilor cu capital de stat si privat pot beneficia de locuinte din fondul de stat, functie de disponibilitatile existente in raport proportional cu numarul de angajati. Societatile comerciale cu capital de stat si privat din municipiul Braila vor prezenta tabel de prioritati cu salariatii a caror situatie locativa este deosebit de grava". In timp ce la "Promex", "Santierul Naval", "Celhart Donaris", "Laminorul", "Braiconf" si in alte mari societati economice brailene existau mii de cereri de locuinte, primarul – folosindu-se de HCLM-ul 30 – i-a uitat pe angajatii acestor unitati comerciale de stat, preferindu-i pe acolitii PDSR si PNTCD.
Ilie Lascu il "iarta" pe primar si-i da un "sah" lui Matetovici
Cu toate ca l-a prins pe primar cu mita-n sac, in final, Ilie a dat-o la pace cu Lungu. Controlul discret ordonat de prefectul Lascu Ilie nu a facut decit ca, prin temporizare, dosarul "Apartamentul" sa fie musamalizat. Cazul a fost adus in atentia Administratiei Publice Centrale, prin interpelarea din 6 martie ’95, adresata lui Octav Cozmanca de catre deputatul taranist Liviu Neculai Marcu (in prezent, presedintele Societatii Nationale de Petrol – n.r.).
In urma dispozitiei 19a/109/D2/443 / 10 aprilie 1995, prin care seful Departamentului Administratiei Publice Locale solicita Prefecturii "legalitatea actelor" emise de Anton Lungu, reprezentantul Guvernului in teritoriu se spala pe miini.
"In acest context de vid de legislatie, in calitate de prefect al judetului Braila, apreciez ca primarul municipiului Braila este aparat de raspundere juridica datorita faptului ca nu am temei legal pentru a ataca in contenciosul administrativ actele sale de repartizare a acestor apartamente", arata Lascu Ilie in adresa de raspuns 1241/18 aprilie 1995.
Singura acuza transanta pe care prefectul i-o aduce lui Lungu vizeaza "atribuirea unui apartament Asociatiei ?INCAF? Braila, respectiv dlui. Matetovici Adrian, director ?incubatoare? la aceasta asociatie, intrucit (…) este vorba de o asociatie privata si neguvernamentala, finantata extern". Indata insa, zvicnetul justitiar al lui Ilie devine ton conciliant, in acord cu politica "faptului implinit". "De aceea", spune prefectul, "pentru linistirea opiniei publice judetene (mentionam ca dl. Matetovici Adrian este fiul senatorului Mihai Matetovici, secretar al Senatului Romaniei), se va solicita Primariei municipiului Braila anularea repartizarii apartamentului dlui. Matetovici Adrian si eliberarea unei noi repartitii catre Asociatia INCAF, prin care sa se specifice ca atribuirea apartamentului se face in regim de cazare pentru unul din salariatii sai. Am adoptat aceasta formula de compromis pentru ca dl. Matetovici Adrian deja are contract de inchiriere pe acest spatiu, este mutat efectiv in apartament si a efectuat importante cheltuieli de imbunatatire a confortului."
Afacerea "Movila Miresii" – prin care numeroase persoane au fost escrocate cu sume de ordinul milioanelor – si in care s-a vehiculat numele sotiei sale, Trufana, poate explica menajamentele cu care ex-prefectul Lascu Ilie l-a tratat pe primar. In schimb, accentul pus pe cazul "Matetovici" aducea in prim-plan antipatia notorie dintre primii doi fruntasi ai filialei locale a PDSR, antipatie care a rabufnit de-a lungul timpului in scandaluri publice ce au pus sub semnul intrebarii moralitatea din cadrul partidului.
"Nu raspund la provocari"
Intrebat daca sustine in continuare legalitatea deciziilor prin care a atribuit repartitii in cele 32 de apartamente din blocul C5, ieri, primarul Anton Lungu ne-a declarat: "Asta-i o timpenie. Nu vad ce rost are sa fie dezgropata chestiunea asta. Exista niste concluzii de pe urma controalelor efectuate de la nivel guvernamental." Intunecindu-se brusc, primarul a incheiat abrupt: "Nu raspund la provocari. Cei care vor sa creeze noi diversiuni n-au decit, e treaba lor. Sint lucruri mult mai importante de discutat acum, nu problema asta."
Invocind o raceala pacatoasa, care-i afecta zdravan corzile vocale, prefectul Constantin Bran ne-a transmis din cabinetul sau ca nu poate sa poarte pentru moment un dialog.
Surse autorizate din Palatul Administratiei ne-au precizat totusi ca toate datele legate de Afacerea "Apartamentul" sint la Bucuresti, in atentia Secretariatului General al Guvernului.
In urmatoarea noastra editie, vom reveni cu noi detalii in legatura cu aceasta afacere. (Cristiana APOSTOLESCU, Mircea CIUCASU)