Constantinescu a trecut "Podul Sperantei"

Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS) a inaugurat, ieri, in satul Mihail Kogalniceanu din comuna Rimnicelu, judetul Braila, "Podul Sperantei", primul proiect finalizat de locuitorii unei comunitati rurale sarace. Inaugurarea podului a avut loc in prezenta Presedintelui Romaniei, Emil Constantinescu, vicepresedintelui Bancii Mondiale, Eduardo Doryan, si a sefului misiunii Bancii Mondiale in Romania, Zhiat Alahdat.
La ora 11.45, elicopterul prezidential, avindu-i la bord pe cei trei oficiali, a aterizat in Rimnicelu. Oaspetii au fost intimpinati de prefectul judetului Braila, Constantin Bran, si de vicepresedintele Consiliului Judetean, Aurel Simionescu. Pe drumul dintre aeronava prezidentiala si pod, presedintele Constantinescu a fost ovationat de cei aproximativ 500 de cetateni, in majoritate locuitori ai satului Kogalniceanu, care au tinut sa participe la acest important eveniment pentru comunitatea lor.
Coloana oficiala s-a oprit in fata unui microfon amplasat in apropierea podului. Presedintele FRDS, Radu Dop, a facut o scurta prezentare a organizatiei pe care o conduce si a proiectului inaugurat.
La rindul sau, presedintele Constantinescu a tinut sa multumeasca pentru primirea ce i-a fost facuta, exprimindu-si totodata satisfactia fata de prezenta la acest eveniment a vicepresedintelui Bancii Mondiale. "Acum, noi am venit pentru un obiectiv foarte concret. Iata, acest pod, pe care ati avut ideea sa-l numiti asa de frumos «Podul Sperantei». Asta inseamna ca nu ne vom opri aici. Inseamna ca acest pod va fi urmat de altele. Va fi urmat de drumuri pietruite, de instalatii care sa asigure alimentarea cu apa, energie electrica si altele, care tin de civilizatia moderna", a spus Emil Constantinescu.
Presedintele Romaniei a incheiat urindu-le locuitorilor sa se bucure de acest pod, sa aiba o viata mai usoara, mai buna si mai frumoasa. Apoi, s-a indreptat spre pod pentru a taia panglica inaugurala. Pe fiecare din cele doua maluri, Emil Constantinescu si vicepresedintele Bancii Mondiale au plantat cite un puiet de stejar, ca simbol al continuitatii si trainiciei proiectului realizat.
Multumindu-i presedintelui ca i-a permis sa ia parte la acest eveniment, Eduardo Doryan a declarat ca acest pod constituie imaginea unui alt pod, intre Banca Mondiala si Romania. "Sint sigur ca acest pod va asigura un drum sigur catre secolul XXI si pentru dezvoltare umana pentru toti", a subliniat vicepresedintele Bancii Mondiale.
In incheierea vizitei prezidentiale, vicepresedintele CJ, Aurel Simionescu, avind in fata o harta a judetului Braila, i-a prezentat lui Emil Constantinescu citeva proiecte de perspectiva care vizeaza amenajarea riului Buzau. Aeronava prezidentiala a decolat, la ora 12.45, spre Bucuresti.
Kogalnicenii au dovedit ca daca vrei, poti
In discursul rostit in fata celor veniti sa-l intimpine, presedintele Constantinescu i-a dat drept exemplu pe locuitorii satului Mihail Kogalniceanu, laudindu-i ca au fost primii care au dus la bun sfirsit un proiect atit de important pentru comunitatea lor, profitind cum se cuvine de ajutorul oferit de FRDS. Kogalnicenii au primit laudele cu inima deschisa, fiind mindri ca au fost primii beneficiari din tara ai programului de finantare care au reusit sa duca proiectul la bun sfirsit.
Felul in care au actionat acesti oameni este, intr-adevar, extraordinar. Ei au aflat de existenta si intentiile FRDS din presa, in luna noiembrie a anului trecut. Stiind cit de important este un pod bun peste riul Buzau pentru comunitatea lor, satenii n-au stat mult pe ginduri, trecind la fapte. Mai intii, s-au interesat la autoritatile judetene cum ar putea sa ajunga la finantarea Fondului. Au urmat primele contacte cu FRDS, apoi treaba a demarat efectiv. Pentru a fi mai eficienti, kogalnicenii si-au ales un Comitet de Conducere a Proiectului, format din trei gospodari ai satului. Gheorghe Triscas a fost presedinte al Comitetului, Ionel Danaila secretar iar Marinel Gasca trezorier, ocupindu-se de contabilizarea dolarilor veniti ca ajutor. "La inceput a fost mai greu, pina am aflat exact ce avem de facut. Pe urma, treaba a mers bine. Am fost sprijiniti si de conducerea judetului si de Primaria Rimnicelu si pina la urma am reusit", ne-a spus, cu satisfactie in glas, secretarul Danaila.
Dupa cum am aflat de la sateni, linga asezarea lor exista un pod vechi de vreo 30 de ani, format din pontoane acoperite cu scinduri. Pe acolo nu se mai putea circula insa de mult nici cu carute, nici cu masini mici, daramite cu tractoare sau alte utilaje mari. Podul a fost deformat, in timp, de curentul riului, si scindurile de deasupra nu mai puteau fi fixate cum trebuie. Din cauza asta, citeva carute care s-au aventurat pe acolo s-au rasturnat in apele Buzaului si s-a intimplat de multe ori ca animalele minate spre pasune sa-si rupa picioarele in golurile dintre scinduri.
Noul pod este asezat linga cel vechi si este format tot din pontoane, acoperite insa cu placi metalice. "Poate tine pina la 20 de tone", se mindresc kogalnicenii. Pontoanele au fost obtinute de la Armata. O unitate militara din Braila apucase deja sa le caseze, asa ca nu a avut nimic impotriva sa le cedeze pentru o cauza atit de dreapta.
Cheltuielile legate de repararea, transportul si asamblarea celor 20 de pontoane precum si de proiectarea podului au fost acoperite de FRDS, cu suma de 34.000 de dolari. Contributia comunitatii a constat in 3400 de dolari, bani ce se masoara in munca depusa de sateni pentru construirea efectiva a podului. Au muncit acolo 93 de oameni, cite 10 zile fiecare, sapind malul, vopsind pontoane sau executind alte lucrari. Kogalnicenii au facut o treaba atit de temeinica, incit din martie si pina acum noul pod a fost terminat.
Satul Mihail Kogalniceanu este format din 167 de gospodarii si are 363 de locuitori. Pe calea deschisa de noul pod, distanta ce trebuie parcursa pina la terenurile agricole se scurteaza de la 40 de kilometri la 3 km, acesta fiind doar unul dintre numeroasele beneficii. Kogalnicenii pot ajunge acum mult mai usor la tirgul saptaminal din comuna Rimnicelu, la biserica din comuna sau la primarie, iar copiii lor pot renunta la scoala din Racovita, pentru a merge la cea din Rimnicelu, aflata mai aproape. (Mircea CIUCASU, Florentin COMAN)