Dezastrul din piscicultura, in atentia Directiei Agricole

Dezastrul din piscicultura braileana a intrat si in atentia Directiei Generale pentru Agricultura si Alimentatie Braila. DGAA si-a propus sa incerce, macar, revitalizarea acestui sector, in scopul obtinerii, de catre societatile de profil, a unor cantitati de peste de consum conforme capacitatii nominale a amenajarii lor din judet.
Patrimoniul piscicol al judetului Braila insumeaza circa 8725 ha, din care 5344 ha reprezinta amenajarile piscicole organizate. DGAA constata, intr-o situatie intocmita recent, "regresul total al activitatii piscicole. Astfel, in ultimii 10 ani, productia de peste pe total judet a scazut de peste 4 ori, odata cu scaderea suprafetelor exploatate, care s-au redus la aproape jumatate din suprafata totala existenta. Cele 3 societati cu profil piscicol au inregistrat, in 1998, productii de peste mai mici, fata de 1989, de circa 3,5 ori ("Vermatta"), 30 de ori ("Ceres") respectiv 60 de ori (IMB).
In opinia DGAA, cauzele care au condus la "regresul si dezorganizarea sectorului piscicol" sint, printre altele, vidul legislativ care "stimuleaza nereguli in exploatare (vezi mai ales «Vermatta» – n.n.) si faciliteaza braconajul", lipsa capitalului necesar investitiilor si procurarii de furaje, perceperea unor tarife prea mari pentru apa din piscicultura, lipsa subventionarii apei din sistemele de irigat, poluarea masiva a apelor si schimbarile survenite in cadrul populatiei piscicole. Pentru modernizarea activitatii de piscicultura ar fi nevoie, in total, de aproape 9 miliarde lei.
DGAA considera ca, printre obiectivele care vor fi urmarite, trebuie sa se situeze asigurarea consumului alimentar de peste – un aliment strategic, de altfel – Romania ocupind ultimul loc la capitolul consum de peste pe cap de locuitor (circa 1 kg/an).
Astfel, conducerea Directiei Agricole propune, in scopul imbunatatirii activitatii piscicole, urmatoarele: amenajarile piscicole sa nu faca obiectul retrocedarii conform Legii 169 si sa fie exceptate de la plata unor compensatii catre proprietari, ele fiind decapitalizate; infiintarea unei companii nationale din cadrul Agentiei Domeniilor Statului care sa gestioneze si sa reintroduca in circuitul productiv amenajarile piscicole precum si toate bazinele cu luciu de apa pretabile la cresterea pestelui; adaptarea in regim de urgenta a Legii Piscicole; anularea artic. 33 din L. 107 care nu permite organizarea pescuitului industrial de societati specializate; subventionarea apei folosite in piscicultura, care se foloseste din sistemul de irigatii, mai ales ca aceasta revine in totalitate in emisar; anularea actualelor tarife percepute pentru utilizarea piscicola a apei din crescatorii sau bazine naturale, aici aprovizionarea apei facindu-se pe cale naturala fara eforturi financiare din partea Regiei Apelor; acordarea de despagubiri pentru pagubele produse de pasarile ihtiofage, protejate de lege (pelicani, cormorani) avind in vedere invaziile masive din ultimii ani; infiintarea Politiei Piscicole care sa supravegheze aplicarea stricta a normelor piscicole; sprijinirea de catre stat a infiintarii unei Piete En Gros in vederea reorganizarii retelei comerciale a produselor piscicole. (Mircea DOAGA)