Gardienii sint pe puntea suspinelor

Intr-un raport incheiat pentru primele noua luni din acest an, Corpul Gardienilor Publici (CGP) Braila a reamintit Consiliului Judetean ca este intr-o situatie economica deficitara si ca, la sase ani de la infiintare, este in postura de a reduce drastic personalul operativ si TESA. Cauzele acestui blocaj financiar se regasesc atit in criza economica generala a Brailei cit si in concurenta "administrata" gardienilor de catre societatile particulare de paza. Cu numai 250 de angajati, CGP a reusit sa suplimenteze o serie de posturi si sa incheie si citeva noi contracte. In acest moment, institutia nu mai asigura ordinea si linistea publica decit la Ianca, prin patrule mixte cu politisti. Cert este ca la finele acestui an, pentru a supravietui, gardienii au actionat 12 fosti beneficiari in judecata. Ei au de recuperat 1,4 miliarde si de dat 887 de milioane.
Datorii girla si concurenta
Cu debitorii "Alfa", "Comat", "Comsuin", "Concivia", "IMB", "Sigma" si "Eco", gardienii au cistigat procesele, iar hotaririle judecatoresti au fost investite cu formula executorie.
Pentru recuperarea unui debit de 52 de milioane, CGP a dat in judecata si Consiliul Local Municipal Braila. Din mijlocul acestor probleme, comandantul Corpului Gardienilor Publici, Gheorghe Burtea, precizeaza ca a incercat sa fie exigent cu oamenii sai: "Am aplicat 45 de sanctiuni, din care 41 au fost pentru incalcarea Regulamentului de Ordine Interioara si a consemnului particular. Patru dintre aceste sanctiuni s-au soldat cu desfacerea contractelor de munca, pentru parasirea postului si consum de bauturi alcoolice in timpul serviciului. Nu s-au semnalat evenimente negative privind folosirea necorespunzatoare a armamentului din dotare. Un rol important au avut si testarile psihologice efectuate anual de psihologul Inspectoratului Judetean de Politie."
Un "of" mai vechi al comandantului Burtea ramine, totusi, in explicarea crahului, concurenta acerba a societatilor particulare de paza: "Intimpinam greutati in incheierea de noi contracte si mentinerea celor existente si datorita numeroaselor firme particulare care practica un tarif de dumping. Consideram ca nu este o concurenta loiala, atita vreme cit institutia noastra a fost inlaturata din unele obiective, datorita unor oferte de tarif care reprezinta poate mai mult de jumatate din tariful practicat de CGP. Aici nu este vorba, sint sigur, de economie de piata."
Pentru a-si sprijini spusele de mai sus, Gheorghe Burtea a exemplificat: "La licitatiile de la «Electrica», oferta noastra «nu a fost retinuta». A cistigat o firma particulara de paza care a practicat un tarif mult mai mic decit cel necesar asigurarii unui salariu minim pe economie angajatului. Or, noi facusem oferta in functie de un salariu mediu, la gardieni, de 1,2 milioane si tot n-am cistigat. Am reclamat exemplul de mai sus si la Oficiul Concurentei. De aici ni s-a dat dreptate, dar nimeni n-a luat vreo masura impotriva respectivei societati."
O alta problema raportata de CGP Consilului Judetean a fost aceea a angajarii unor firme de paza in obiectivele Primariei, in locul gardienilor. De fapt, CJ stia toate greutatile de care se izbeste institutia CGP. Cert este ca numai o buna activitate manageriala mai poate redresa activitatea gardienilor. Chiar daca functioneaza in subordinea CJ, gardienii se autofinanteaza si traiesc din contractele incheiate intr-o adevarata economie de piata. Deocamdata, traiesc de azi pe miine, din salarii de pina intr-un milion si acelea date cu doua luni de intirziere. (Nicoleta BUTNARU)