In judetul Braila renasc codrii Vlasiei

Padurile brailene sint in plin proces de intinerire. Seva noua si proaspata apare peste tot: la Viisoara s-a plantat salcim pe 20 de hectare, la Tataru stejar brumariu, pe 40 ha, iar la Coltea tot stejar, pe 12 ha. Si pe lunca Buzaului s-au plantat, sau sint in curs de plantare, vlastari de copaci xerofiti, adica rezistenti la seceta. E vorba de ulm, frasin, gladita, salcioara, stejar brumariu, cer si nuc negru. Acestia vin in locul plopilor si salciilor care, de cind Buzaului i s-a pus in cale barajul de la Siriu si nu mai are puterea sa inunde in zona dig-mal, nu mai fac fata lipsei de apa. In plus, noile specii traiesc mai mult, pina la 30 de ani, si permit dezvoltarea hatisurilor atit de necesare vinatului. Astfel, mistretii, capriorii, fazanii, iepurii, potirnichile si celelalte salbaticiuni specifice zonei noastre gasesc mai usor si adapost si hrana.
"Prin actualele impaduriri si completari cu puieti se incearca crearea de paduri cit mai apropiate de tipul natural, foarte rezistente la factori de mediu nocivi si la daunatori biotici (insecte) si abiotici (grindina, furtuni etc.) Incercam sa le dam o compozitie cit mai apropiata de fostii codri ai Vlasiei", ne-a declarat Cornel Costea, seful Ocolului Silvic Ianca. El a adaugat ca valoarea totala a lucrarilor de impaduriri la fond forestier si de reconstructie ecologica se ridica la aproximativ un miliard de lei, jumatate din aceasta suma fiind asigurata din fonduri puse la dispozitie de Uniunea Europeana.
Chiar daca padurile carora li se pun bazele acum vor arata cit se poate de salbatic, operatiunea de plantare a puietilor decurge dupa reguli foarte stricte. Reporterul nostru s-a convins de asta miercuri, 13 decembrie, cind a ajuns la Padurea Coltea. Pe o parcela de 200 pe 240 metri, 65 de oameni inaintau pe o linie cit mai dreapta posibil. "Se lasa doi metri intre rinduri si un spatiu de 0,55 de centimetri intre puieti iar groapa in care se pun trebuie sa fie adinca de 30 cm, lata de 30 cm si lunga tot de 30 cm. Intre stejari se pune un amestec de visin turcesc si artar, care va ocupa in total cam 25% din plantatie. Acestia vor stimula cresterea stejarilor, care au nevoie de semiumbra pina la 12-13 ani", ne-a explicat padurarul Sava Barbu.
La Coltea, stejarii vor lua locul unei plantatii de rachita, ce nu-si mai gaseste utilitatea dupa ce atelierele de impletituri din judet si-au cam incetat activitatea. Cei 65 de oameni care lucrau la impadurire erau veniti atit din satul Coltea, cit si din localitatea Rosiori si comuna Traianu, judetul Ialomita. Ei primeau, pentru o mie de puieti plantati in conditiile prevazute de tehnologie, 244.000 lei. (Florentin COMAN)