Japonezii s-au hotarit asupra podului peste Dunare

Reprezentantii la virf ai administratiilor publice locale din Braila, Galati, Constanta, Tulcea si Macin s-au intilnit, ieri, la Sala Ronda a Prefecturii, cu specialistii firmei "Itochu Corporation" pentru o ultima discutie pe marginea studiului de fezabilitate intocmit de japonezi privind construirea unui pod peste Dunare.
In preambulul intilnirii, noul prefect al Brailei, Viorel Popescu, a tinut sa-i asigure pe cei prezenti de sprijinul deplin al guvernului roman, care intentioneaza sa se implice serios in realizarea obiectivului. In acest sens, saptamina viitoare, ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Miron Mitrea, este asteptat sa soseasca la Braila, Popescu exprimindu-si convingerea ca, prin efortul tuturor, se va putea finaliza aceasta importanta investitie.
Reprezentantii firmei nipone au prezentat un raport asupra stadiului actual al studiului de fezabilitate. Potrivit specialistilor japonezi, optiunea ideala de amplasament in teren al podului este intre Braila si Galati, materializarea proiectului constituind primul pas pentru realizarea jonctiunii cu Insula Mare. A fost aleasa varianta unui pod cu o deschidere de 220 de metri, avind doi piloni amplasati pe cele doua maluri ale fluviului, unde exista cite un dig, iar adincimea apei este mai mica. Specialistii niponi au considerat ca solutia optima, din punct de vedere economic, este aceea a unui pod rutier cu patru benzi de circulatie, cite doua pe sens, proiectarea integrala urmind a se face astfel incit sa se tina cont de standardele locale. Podul va avea o structura cu forma "cutie de otel" si va ingloba aproximativ 12.000 de tone de otel. Structura ar putea fi realizata cu otel romanesc. Cablajul necesar insa nu va putea fi procurat de pe piata interna, ci va trebui importat din Japonia sau de pe piata vest-europeana.
Realizarea proiectului implica un cost de aproximativ 300 milioane de dolari, ceea ce inseamna obtinerea unui credit extern si, implicit, apelul la tehnologie "de afara". Intretinerea podului ar costa 800.000 de dolari anual. In privinta finantarii externe, in yeni, este nevoie de demersuri din ambele parti, japoneza si romana.
In prima etapa, autoritatile locale vor adresa o solicitare guvernului roman, prin intermediul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. In cazul in care va considera proiectul o prioritate, guvernul roman va solicita un imprumut guvernului japonez. De partea cealalta, firma "Itochu", ce apartine unui organism al Ministerului Industriei si Comertului din Japonia, va prezenta proiectul ministerului respectiv. Daca acesta considera fezabil proiectul, va lua legatura cu guvernul japonez si, in cazul fericit, se ajunge la obtinerea unui imprumut in yeni.
Calendarul derularii proiectului
Japonezii sustin ca raportul asupra studiului de fezabilitate va fi finalizat la sfirsitul lunii ianuarie. La mijlocul anului, guvernul roman va putea solicita imprumutul, ce urmeaza a fi asigurat in anul 2002.
Dupa perfectarea imprumutului, proiectarea in detaliu din partea consultantilor si organizarea licitatiei pentru subcontractori, la mijlocul anului 2003, va putea fi demarata constructia podului. Aceasta va dura aproximativ trei ani, astfel incit, undeva pe la mijlocul anului 2006, podul ar putea intra in exploatare. Specialistii niponi spun ca termenele avansate ar putea fi mult reduse, iar podul ar putea fi dat in exploatare mult mai devreme.
Cei de la "Itochu" au subliniat ca, din punct de vedere al avantajelor economice care decurg prin realizarea podului peste Dunare, in mod evident primii beneficiari sint judetele limitrofe: Braila, Galati si Tulcea. Apoi, transportul din zona de nord a Romaniei catre Constanta va fi mult mai facil. De asemenea, podul ar asigura o buna cale de acces catre Delta Dunarii.
In finalul prezentarii, reprezentantii firmei "Itochu" au declarat ca se vor implica total in acest proiect si doresc colaborare deplina cu toti factorii de raspundere din zona unde urmeaza a fi amplasat podul.
Primarul Anton Lungu, dar si omologii sai din judetele Galati si Tulcea, a fost interesat sa afle de ce nu a fost gindit podul si cu cale ferata, ceea ce, in opinia sa, ar asigura o mai buna legatura si cu zona Macin – Babadag. Raspunsul dat de partea japoneza a fost ca s-a luat in consideratie si o astfel de idee, insa este mai avantajos din punct de vedere economic un pod rutier. Construirea unui pod feroviar este un pas ulterior, mai ales ca infrastructura actuala a zonei nu justifica realizarea acestuia.
Anton Lungu a opinat insa ca, la realizarea podului rutier, se poate avea in vedere si podul feroviar, chiar daca el nu va fi construit acum. "Sa nu fie doua studii separate si sa se faca un proiect unitar", a propus primarul brailean. Sugestia sa, care a intrunit sufragiile celor prezenti, s-ar putea regasi in varianta finala a studiului de fezabilitate ce va fi prezentat de firma "Itochu" la sfirsitul lunii. (Mircea CIUCASU)