Legea falimentului guverneaza Insula Mare a Brailei

marți, 12 iunie 2001, 23:00
12 MIN
 Legea falimentului guverneaza Insula Mare a Brailei

Toata saptamina trecuta, am urmarit, mai intii cu indulgenta, apoi cu stupefactie, iar in cele din urma cu indignare, maniera in care au fost aruncate in presa declaratii belicoase, fara nici un suport legal. Indignarea este justificata, tinind cont, pe de o parte, ca ing. Dan Ionel si o mina de sindicalisti, in frunte cu Nicolae Ginghina, au "uitat" ca SC IMB se afla in procedura de reorganizare judiciara, iar pe de alta parte, ca senatorul PRM, Ionel St. Alexandru, si colegul sau de partid, Ilie Neacsu, presedintele Comisiei de agricultura din Camera Deputatilor, nu prea stiu cu ce se "maninca" Legea nr. 64/1995. De aceea, ne-am propus sa facem putina lumina cu privire la cine are, de fapt, dreptul sa decida soarta societatii Insula Mare a Brailei. De aceasta data, cu legea in fata, nu dupa vorbele unuia sau altuia.
Cererea pentru inceperea procedurii de lichidare judiciara, in conformitate cu Legea 64/1995, a fost introdusa la Tribunalul Braila, de catre Bankcoop, pentru un credit nerambursat inca de pe vremea lui Ion Susanu. Mai precis, este vorba de peste 1,1 milioane dolari, credit angajat in 1996, pentru achizitionarea de vaci de rasa, din Danemarca. Instanta a admis cererea Bankcoop, moment in care situatia IMB s-a schimbat dramatic. Astfel, potrivit legii, nimic nu se mai poate misca in societate fara acordul judecatorului sindic si al Comitetului Creditorilor. Judecatorul sindic este desemnat de presedintele Tribunalului, magistratul nominalizat putind fi inlocuit, in orice stadiu al procedurii, de catre un alt judecator sindic, prin incheiere motivata, data in Camera de Consiliu. Iata, pe scurt, citeva din atributiile judecatorului sindic, potrivit art. 10 din Legea 64: darea hotaririi de deschidere a procedurii; judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor, pentru inceperea procedurii; desemnarea, prin hotarire, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, inlocuirea lor; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor impotriva masurilor luate de administrator sau lichidator; confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; hotarirea de a se continua activitatea debitorului, in caz de reorganizare etc.
Prima sedinta a adunarii creditorilor va fi prezidata de judecatorul sindic, iar celelalte – de catre administrator sau lichidator. In cadrul primei sedinte, adunarea creditorilor va alege, cu majoritate simpla, un comitet format din 3-5 creditori, dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, care se vor fi oferit voluntar. Daca nu se va obtine aceasta majoritate, comitetul va fi desemnat de judecatorul sindic. In cursul activitatii sale, judecatorul sindic va putea cere asistenta Comitetului Creditorilor sau a unui delegat al acestuia. Potrivit art. 16 alin(1), Comitetul Creditorilor face parte dintre cei indreptatiti ca, atunci cind nu a fost propus de debitor sau nu a fost confirmat un plan de reorganizare, sa ceara judecatorului sindic sa ridice debitorului dreptul de a-si conduce activitatea. Mai mult decit atit, in cadrul sedintelor adunarii creditorilor, acestia vor avea dreptul sa analizeze situatia debitorului, masurile luate de administrator sau de lichidator si efectele lor si sa propuna, motivat, si alte masuri. De asemenea, planul de reorganizare sau de lichidare va fi supus votului adunarii creditorilor.
Tot in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea creantelor pot decide angajarea unui administrator – persoana fizica sau societate comerciala -, stabilindu-i si retributia, indiferent daca, prin hotarirea de deschidere a procedurii, judecatorul sindic a desemnat un administrator, stipuleaza art.17 alin (1).
Pericolul falimentului
In lumina celor de mai sus, la IMB nu s-a petrecut nimic ilegal, asa cum se agita spiritele in ultima vreme. Astfel, adunarea creditorilor a ales, in calitate de administrator judiciar, SC "Sierra Quadrant" SRL Bacau, iar judecatorul sindic a desemnat, prin hotarire, firma preferata de creditori. Mai departe, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, in calitate de actionar majoritar al debitoarei SC IMB, a supus aprobarii adunarii creditorilor un plan de reorganizare, prin continuarea activitatii societatii. Desi nu toti creditorii au fost de acord, doua dintre categoriile de creditori mentionate la art 67 din lege l-au acceptat, situatie in care planul MAA a fost confirmat si de judecatorul sindic, prin incheiere de sedinta.
Tot atunci, a fost numit si Dan Ionel in functia de director general al SC IMB, numire agreata de MAA, pentru a duce la indeplinire planul de reorganizare. Daca planul nu ar fi fost confirmat, potrivit art. 69 alin (2), judecatorul sindic era obligat sa "inceapa de indata procedura falimentului". Mai pe intelesul tuturor, vinzarea bunurilor, inchiderea portilor si toata lumea acasa.
La fel de periculos este si daca debitorul nu se conformeaza planului. In aceasta situatie, potrivit art. 73 alin (1), administratorul sau oricare dintre creditori poate cere in scris judecatorului sindic, sa aprobe inceperea procedurii falimentului. Asadar, ministrul Agriculturii, care a aprobat planul de reorganizare, este responsabil pentru indeplinirea lui in fata creditorilor, a judecatorului sindic si, din punct de vedere moral, in fata oamenilor care lucreaza in Insula. Ca sa nu mai vorbim de cele 55.000 ha teren agricol, aflate in administrarea IMB, dar in proprietatea statului.
La vremea respectiva, am criticat planul ca fiind poezie curata, fara surse de finantare. In plus, printre masurile propuse, era prevazuta si "interventia la institutiile abilitate, pentru asanarea obligatiilor create, cel putin pentru bugetul public al statului, bugetul local si bugetul asigurarilor sociale". Ei bine, guvernul Nastase nu si-a putut permite acest lux, in conditiile unui buget de austeritate in toate domeniile si mai ales acum, cind organismele financiare internationale ii monitorizeaza toate miscarile. In acest context, ministrul Agriculturii a optat pentru eficienta economica, mai ales ca, intre timp, s-a convins de performantele tandemului Dan Ionel – Dumitru Lupu. Interesant ar fi de aflat in ce masura operatiunile comerciale "pastorite" de cei doi, in ultimele luni, au fost aprobate de administratorul judiciar sau de judecatorul sindic, asa cum stipuleaza Legea nr. 64, la art. 18. De fapt, administratorul judiciar are, potrivit legii, atributii foarte clare in ceea ce priveste supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului. Daca nu a facut-o, fie a fost impiedicat, fie a "inchis ochii", insa, in ambele situatii, cineva raspunde.
Ce prevede contractul de management
Astfel, pe data de 24 mai a.c, Agentia Domeniilor Statului a incheiat un contract de management cu SC Reen Import Export SRL, prin care ADS incredinteaza firmei bucurestene, "organizarea, conducerea si gestionarea activitatii debitoarei SC IMB SA, aflata in proces de reorganizare judiciara, pe baza unor obiective, in conformitate cu prevederile din Anexa nr.1". Iata obiectivele de indeplinit, exact asa cum sint prevazute in Anexa nr.1 a contractului de management:
1. Reorganizarea activitatii debitoarei SC IMB SA, in conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, republicata, prin continuarea activitatii, in vederea platii in totalitate a datoriilor catre creditorii acesteia, in suma de 587,904 miliarde lei, in conformitate cu prevederile Planului de reorganizare imbunatatit.
1.1 Plata in totalitate a datoriilor in suma de 587,904 miliarde lei se face in termen de 4 ani, conform Planului de reorganizare imbunatatit, astfel:
– In anul 2001, se va plati pina la 31 decembrie 2001, suma de 30 miliarde lei catre creditori, ceea ce reprezinta o rata anuala de acoperire de 5,1%, fata de 4,2%, cit este prevazut in planul de reorganizare.
– In anul 2002, se va plati pina la 31 decembrie 2002, suma de 58 miliarde lei catre creditori, ceea ce reprezinta o rata de acoperire cumulata de 15%, fata de 12,7%, cit este prevazut in Planul de reorganizare.
– In anul 2003, se va plati pina la 31 decembrie 2003, suma de 135 miliarde lei catre creditori, ceea ce reprezinta o rata de acoperire cumulata de 40%, fata de 34,8%, cit este prevazut in planul de reorganizare.
– In anul 2004, se va plati diferenta de 364,904 miliarde lei, ceea ce inseamna o rata de acoperire cumulata de 100%.
– In anul 2005, din profitul net realizat dupa repartizarile legale, se va repartiza managerului un procent de 30%, in vederea recuperarii cheltuielilor angajate de acesta cu lucrarile de investitii si alte costuri.
2. Asigurarea surselor de finantare de catre manager, fara a angaja patrimoniul societatii, in valoare de 5,5 milioane USD anual, necesar activitatilor de productie (inputuri, servicii etc.).
3. Executarea, din surse proprii ale managerului, a unui Program complex de investitii, in valoare de 30.000.000 DEM, din care cel putin 25% sa fie executate in primul an. Investitiile vor cuprinde sistema de masini completa, instalatii mobile de irigat si alte echipamente necesare pentru exploatarea integrala si eficienta a terenului agricol din Insula Mare a Brailei.
– Sistemele de irigatii existente vor fi revizuite si se vor investi in dotari si lucrari de intretinere a canalelor, digurilor si statiilor de pompare, in valoare de 2.000.000 DEM, astfel: in anii 2001 si 2002, se vor investi 500.000 DEM in lucrari de intretinere si consolidare a canalelor si digurilor, urmind ca diferenta de 1,5 milioane DEM sa fie investita in urmatorii ani.
– Se vor investi in modernizarea bazei de utilitati 1.000.000 DEM, astfel: in anii 2001 si 2002 – 500.000 DEM, restul de 500.000 DEM se va investi in anii urmatori.
– Se vor investi in modernizarea si intretinerea drumurilor 1.000.000 DEM, astfel: in anii 2001 si 2002 – 500.000 DEM, urmind ca diferenta de 500.000 DEM sa fie investita in anii urmatori.
– Pentru lucrari de protectia mediului, se vor aloca 500.000 DEM.
– Pentru lucrari si amenajari sociale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de masa, cazare si transport, se vor aloca 1.000.000 DEM, astfel: in anii 2001 si 2002 – 750.000 DEM, restul de 250.000 DEM vor fi investiti in anii urmatori.
4. Intocmirea unui buget de venituri si cheltuieli realist si fundamentat, care sa reflecte si sa asigure plata datoriilor curente, plata datoriilor conform angajamentelor, la un nivel superior fata de prevederile din Planul de reorganizare judiciara propus si continuarea normala a activitatii unitatii, in principal pe seama surselor de finantare si a bazei tehnico-materiale asigurate de manager.
5. Timp de un an, va fi pastrat numarul de personal angajat existent la 01.05.2001, la SC IMB SA.
6. Recuperarea creantelor SC IMB SA, prin actiuni in conformitate cu prevederile legale.
7. Exploatarea terenului agricol, in conditii de eficienta, cu asigurarea corespunzatoare a conservarii si imbunatatirii calitatii terenului agricol, in regim de continuitate.
8. Asigurarea masurilor pentru evitarea poluarii terenului agricol si ale mediului, pe toata durata contractului de management, si respectarea obligatiilor de mediu, prevazute de legislatia in vigoare.
9. Exploatarea terenului agricol, potrivit destinatiei acestuia, iar eventuala schimbare a categoriei de folosinta nu se va face decit cu acordul Agentiei Domeniilor Statului.
10. Executarea lucrarilor de exploatare si intretinere a terenului agricol, pe baza de programe de fertilizare, erbicidare si combatere, in conformitate cu tehnologiile de cultura.
11. Realizarea unui asolament echilibrat, cu respectarea tehnologiilor si a legislatiei privind soiurile, semintele si hibrizii.
12. Cresterea substantiala a volumului de export, intr-o structura sortimentala diversificata.
Durata contractului este pina la 31.12. 2001. "In situatia in care, conform planului de reorganizare al SC IMB SA, managerul (SC Reen Import Export – n.n) isi va respecta si angajamentele asumate din Anexa 1 a prezentului contract, acesta va fi reconfirmat anual", mai prevede, la acest capitol, documentul. Mai mult, potrivit art. V din contract, ADS are urmatoarele drepturi:
1. Sa pretinda managerului indeplinirea anuala a obiectivelor prevazute in Anexa nr.1
2. Sa solicite managerului, trimestrial si anual, prezentarea situatiei economico-financiare a societatii, stadiul realizarii investitiilor, alte documente privind indeplinirea obiectivelor si criteriilor de performanta, vizate si certificate de cenzori.
Ar putea exista suspiciuni cu privire la drepturile managerului. Nu sint justificate, deoarece, potrivit art. IV din contract, managerul are urmatoarele drepturi:
1. Primirea unei sume de 8 milioane lei brut lunar, suma renegociindu-se ori de cite ori se indexeaza salariile
2. Folosirea unui autoturism cu sofer, din dotarea societatii
3. Asigurarea pentru accidente de munca, suportata de societate
4. Decontarea cheltuielilor de cazare, diurna, transport si a altor cheltuieli, cu documente justificative, pentru deplasarile in interes de serviciu in tara si strainatate, cel mult la nivelul celor stabilite, de lege, pentru director general din organele de specialitate ale administratiei publice locale.
Judecind dupa continutul contractului, ce persoana bine intentionata in legatura cu soarta IMB l-ar putea condamna pe ministrul Agriculturii pentru ca a fost de acord cu decizia Consiliului de Administratie al ADS? De altfel, saptamina trecuta, ministrul Ilie Sirbu a declarat agentiei Mediafax ca a luat decizia schimbarii conducerii IMB pentru ca nu a respectat planul de reorganizare. "Mandatul si contractul incheiat cu firma Reen favorizeaza statul, adica proprietarul de drept al celor peste 50.000 hectare", a mai precizat ministrul citat de ziarul "Adevarul".
Comitetul Creditorilor nu a avut obiectiuni
Pe data de 25 mai, la sediul IMB, a avut loc sedinta Comitetului Creditorilor, format din Casa Judeteana de Pensii Braila, Bankcoop SA, Directia Generala a Finantelor Publice Braila si SC Reen Import Export SRL Bucuresti. La sedinta, a mai participat administratorul judiciar, SC Sierra Quadrant SRL Bacau, si, din partea salariatilor debitoarei, Nicolae Ginghina. Debitoarea a fost reprezentata de actionarul majoritar MAA, prin Vlad Savulescu, care a inminat Comitetului Creditorilor mandatul special, semnat de insusi ministrul Ilie Sirbu. Aici, se impune o precizare. Actionarii la SC IMB sint: SIF II Moldova, cu 29,7910%, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, cu 69,5124%, calitate dobindita conform mentiunii inregistrate la ORC Braila, sub nr. 900/09.03.2001, in baza Hotaririi AGA nr. 11/22.03.2000, prin care a avut loc cesiunea de capital de la actionarul FPS catre MAA, si actionari persoane fizice cu 0,6965%. Aceste informatii le poate obtine oricine, de la Camera de Comert, Industrie si Agricultura Braila, contra unei taxe de doar 83.250 lei.
Daca s-ar fi informat, senatorul PRM Ionel St. Alexandru evita o interpelare fara fond, adresata ministrului Ilie Sirbu, din care citam: "Domnul Ilie Sirbu face o prima ilegalitate, prin faptul ca nu avea dreptul sa dea acest mandat special, deoarece MAA nu este actionarul majoritar, in realitate acesta fiind APAPS." Realitatea cui, domnule senator? In aceeasi interpelare, senatorul Alexandru afirma ca SC Reen ar avea datorii de 214 miliarde lei la IMB. Atunci, cum de SC Reen face parte din Comitetul Creditorilor? Sau, poate, senatorul PRM are de zis ceva si impotriva judecatorului sindic si a administratorului judiciar. De altfel, nu ar fi prima oara cind, sub protectia imunitatii parlamentare, alesii nostri se cred judecatori supremi.
Revenind la sedinta Comitetului Creditorilor din data de 25 mai, ordinea de zi a fost urmatoarea: 1. Prezentarea stadiului auditului efectuat la SC IMB SA, de catre SC Finconta SRL Bucuresti; 2. Discutarea stadiului aplicarii Planului de reorganizare; 3. Prezentarea, de catre administratorul judiciar, a relatiilor cu conducerea IMB. Conform procesului verbal incheiat, rezulta ca administratorul judiciar a intimpinat dificultati "in urmarirea activitatii debitorului, datorate neintelegerilor avute cu conducerea debitorului". In aceeasi sedinta, SC Reen a aratat ca "este pregatita pentru campania de recoltare, dar, nici pina in prezent, conducerea IMB nu a prezentat situatia cu mijloacele proprii in functiune si personalul aferent, care participa la campanie, iar pentru a evidentia cele mentionate, prezinta adresa nr. 411/23.05.2001".
Spre finalul sedintei, reprezentantul MAA, Vlad Savulescu, a prezentat Comitetului Creditorilor mandatul care il imputernicea sa revoce conducerea executiva existenta la SC IMB si sa indeplineasca formalitatile legale, necesare pentru intrarea in vigoare a contractului de management incheiat cu SC Reen Import Export SRL. "Comitetul Creditorilor nu a formulat nici o obiectiune si este de acord cu mandatul prezentat", este consemnat in procesul verbal al sedintei Comitetului Creditorilor, document semnat fara obiectiuni, la acest capitol, de toti creditorii. Doar reprezentantul salariatilor, Nicolae Ginghina, a semnat "cu obiectiuni ulterioare", numai ca, potrivit art. 13 alin (2), din Legea 64/1995, delegatii salariatilor voteaza "pentru creantele reprezentind salariile si alte drepturi banesti". Cu alte cuvinte, votul lui Ginghina cu privire la ce au hotarit creditorii in sedinta din 25 mai nu are nici o valoare. Cum fara valoare si fara putere de decizie sint si sedintele AGA, dupa ce o persoana juridica a intrat in procedura de reorganizare judiciara, conform Legii 64/1995. Dar, chiar si asa, sedinta AGA din 4 iunie nu s-a tinut, pentru ca nu a fost convocata legal, asa ca nici vorba sa fi avut loc si sa fi respins contractul de management, cum, in mod eronat, cineva a dezinformat agentia "Mediafax". Nu e de mirare, tinind cont ca, la o saptamina dupa sedinta creditorilor din 25 mai, mai precis pe data de 31 mai, Dan Ionel, in calitate de director general (sic!), facea declaratii aceleiasi agentii de stiri, laudindu-se cu munca altuia. "Insamintarile s-au efectuat pe intreaga suprafata", se mindrea Dan Ionel, de parca, in doar doua luni de directorat, el singur a facut insamintarile, "uitind" si de asocierea cu Reen, si de faptul ca unitatea este in procedura de reorganizare judiciara.
Judecatorul sindic are ultimul cuvint
Respectind litera legii, Comitetul Creditorilor s-a adresat judecatorului sindic, cu solicitarea de a dispune, prin Incheiere de sedinta, "admiterea celor hotarite de reprezentantii imputerniciti si consemnate in Procesul verbal din 25 mai 2001, in conformitate cu art. 16 alin (2) si art. 63 alin (1) din Legea nr. 64/1995, republicata". Judecatorul sindic urmeaza sa se pronunte vineri, 15 iunie. Precizam ca art. 63 alin (1) stipuleaza ca, "in cazul in care redresarea debitorului depinde de inlocuirea unuia sau mai multor conducatori ai acestuia, judecatorul sindic poate dispune aceasta la cererea administratorului, a Comitetului Creditorilor sau din oficiu".
Concluzionind, Ministerul Agriculturii, in calitate de actionar majoritar al debitoarei SC IMB, a venit cu o propunere de imbunatatire a Planului de reorganizare, insemnind, in principal, cresterea ratei anuale de acoperire a datoriilor, fara nici un efort din partea statului. Propunerea a fost aprobata de Comitetul Creditorilor si se afla, in prezent, pe masa judecatorului sindic. Asadar, Legea 64/1995, care "guverneaza" in prezent SC IMB, a fost intocmai respectata. In aceste conditii, propunerea deputatilor din Comisia de Agricultura, in frunte cu peremistul Ilie Neacsu, cum ca ar trebui infiintata o societate comerciala care sa administreze Insula Mare a Brailei, avind ca actionari MAA, SN Petrom, Tractorul Brasov, Semanatoarea, Oltchim, MApN si chiar Ministerul de Interne, e simpla fabulatie, dupa cum bine a catalogat-o ministrul Ilie Sirbu. (Monica PARASCHIV)

Comentarii