"Dropia a disparut in primul rind din cauza omului, care a vinat-o excesiv"

Ideea infiintarii unei sucursale a Societatii Ornitologice Romane in Braila exista de citiva ani, insa ea nu a prins contur decit anul trecut, cind Nicolae Onea, seful sectiei de stiinte ale naturii de la Muzeul Brailei, a reusit sa infiinteze o susursala SOR, numita "Dropia". Anul trecut, s-a realizat in scoli o campanie de popularizare a acestei societati, dar fara prea mult succes, pentru ca au venit foarte putini amatori, aproximativ 25 de membri, a spus biologul Costica Adam, muzeograf la sectia de stiintele naturii a Muzeului Brailei. Popularizarea a constat in prezentarea obiectivelor societatii: constientizarea oamenilor despre fragilitatea ecosistemelor, despre vulnerabilitatea pasarilor, importanta lor in echilibrul ecosistemelor, organizarea unor actiuni concrete de sustinere a primului obiectiv, realizarea unor proiecte de finantare pentru actiuni ecologice, in special pentru Insula Mica. "Cei care se vor inscrie in Societatea Ornitologica Romana pot face mult teren, care ii ajuta sa cunoasca natura, daca vor, sau pot ajuta financiar actiunile de protectia mediului si a pasarilor, in special. Sucursala «Dropia» poate avea propriile actiuni, tinind cont ca, in judetul Braila, exista o zona avifaunistica destul de importanta, Insula Mica a Brailei", a spus Costica Adam.
In planurile SOR, sucursala "Dropia", figureaza si realizarea unui Centru de informare ecologica sau a unor Tabere ecologice in Insula Mica, in scurt timp urmind sa aiba si un site pe Internet. "Sucursala nostra se numeste «Dropia», pentru ca dropia a fost una dintre pasarile reprezentative pentru judetul Braila. Ar fi interesanta o initiativa de reintroducere a dropiei la noi, insa, pentru asta, trebuie bani. In Romania nu mai exista dropii. Citeva exemplare au mai fost vazute in vestul tarii, insa erau venite doar pentru a se hrani, nu cloceau la noi. Dropii exista suficiente in Ucraina, in Ungaria si ar putea fi aduse de acolo, insa trebuie realizat un proiect foarte clar, pentru ca necesita paza. Dropia este o pasare comestibila, destul de mare si nu stiu ce sanse ar avea initiativa de reintroducere, daca nu ar fi pazite exemplarele foarte bine. Dropia a disparut in primul rind din cauza omului, care a vinat-o excesiv, si din cauza iernilor foarte grele din anii ’80. Anii ’80 au fost dezastruosi pentru dropie", a mai spus Costica Adam.
Insula Mica a fost declarata sit RAMSAR – zona protejata strict
In zona noastra, mai sint destule pasari pe cale de disparitie, una dintre ele fiind codalbul, o pasare rapitoare. In Insula Mica, a fost gasit un singur cuib de codalbi. Nu este o pasare comestibila, dar a fost vinata ca trofeu. "In Insula Mica, chiar daca este zona strict protejata, se vineaza mult si doar de dragul vinatorii. Multe pasari, dupa ce sint omorite, sint lasate gramada si le maninca vulpile, insa cred ca, in curind, se vor lua masurile necesare de protectie a Insulei Mici. De curind, a fost declarata sit RAMSAR. Ramsar este, de fapt, o localitate unde s-a hotarit, la nivel mondial, care ar fi conditiile pentru ca o zona sa fie protejata strict, zona cu importanta avifaunistica, unde pasarile sint bine reprezentate. Acesta este un atu important pentru Insula Mica. In tara, sint doar doua-trei asemenea zone. De la 1 ianuarie 2002, eu si domnul Onea am fost declarati custozi pentru Insula Mica, ceea ce inseamna ca vom supraveghea zona, in primul rind cu avifauna. Vom raporta periodic, la Cluj, care este situatia, ce se intimpla. De asemenea, vom discuta cu autoritatile atunci cind apar probleme". Sucursala "Dropia" a SOR mai este implicata intr-un proiect de monitorizare a pasarilor clocitoare din Romania, anul trecut realizind monitorizarea pentru trei specii: sfrinciocul cu frunte neagra, sfrinciocul mare si maracinarul. In acest an, vor avea de monitorizat alte zece specii. Copiii care se vor inscrie in Societatea Ornitologica Romana, asociata cu Socitatea Regala Ornitologica din Anglia, "Bird life", vor putea participa si ei la monitorizare, daca vor fi interesati. (Cristina DOSULEANU)