Surse alternative de caldura

Cum frigul a inceput deja sa intre in apartamente dar si in oasele locatarilor, multi isi pun tot mai des problema caldurii, mai ales ca pentru cei mai multi dintre ei, clasicul agent termic din calorifere e absent – mai mult sau mai putin nemotivat. Tragic e ca pentru zeci de mii de familii agentul termic va lipsi toata iarna, luindu-si un fel de concediu fara plata, cu voia sau mai ales fara voia locatarilor. Pusi in aceasta situatie, oamenii vor trebui sa-si caute alte surse de caldura, pentru a putea razbate pina la primavara. Variante sint destule, dupa posibilitatile fiecaruia. Pornind de la centralele termice de apartament, la radiatoare electrice, radiatoare pe baza de buthan – cu butelie, adica – sobe pe motorina, rumegus, chiar sobe cu lemne (exista cazuri, deja!) si terminind cu clasicul aragaz sau popularele "un pulover si o plapuma in plus".
Caldura din priza
Una dintre cele mai des folosite surse alternative de caldura o reprezinta aparatele de incalzit electrice, incepind cu clasicele resouri productie proprie – o rezistenta incastrata intr-o bucata de BCA – si terminind cu mai-sofisticatele radiatoare de firma. In comert se gasesc, in general, cam toate tipurile de aparate de incalzit electrice: aeroterme, convectoare, calorifere pe baza de ulei, radiatoare cu halogen etc. Pretul acestora variaza de la citeva sute de mii de lei pina la aproape 2 milioane de lei. O aeroterma mai simpla costa intre 400.000 si 800.000 lei, in medie, mai scumpe fiind caloriferele electrice: de la 900.000 lei, pentru cele cu 6 elementi, la 1.800.000 lei pentru cele cu 13 elementi.
Problema apare, insa, dupa ce v-ati cumparat aparatul si il bagati in priza pentru a obtine caldura, pentru ca va va usca la buzunare. In general, un astfel de aparat – sa luam, de exemplu, un calorifer electric – are o putere de 2000 W, adica un consum de 2 KWh. Desigur, acestea sint dotate cu termostat, dar pentru ca acesta sa actioneze, va trebui ca intii temperatura din casa sa ajunga la cel putin 20 grade Celsius. Chiar si la un consum mediu de 1 KWh, chiar daca il folositi numai cit timp sinteti acasa, tot va functiona in jur de 15 ore pe zi, urmind sa consume 15 KWh in fiecare zi. Asta inseamna cam 660.000 lei/luna cheltuielile doar cu caldura dintr-o camera – un astfel de aparat neputind incalzi mai mult – adica suma pe care ati plati-o pentru agentul termic cu care s-ar putea incalzi un apartament cu doua camere. In plus, vor aparea probleme la priza – care, intr-o iarna, folosita pentru calorifer electric, se topeste – sau la sigurante, care se vor arde daca, in acelasi timp in care functioneaza caloriferul la puterea maxima veti mai avea in functiune alte aparate de mare putere (fier de calcat, masina de spalat), datorita suprasarcinii. Oricum, cu toate dezavantajele, aceasta sursa de caldura este cea mai la indemina pentru multi dintre noi.
Soba cu butelie
O alta varianta la indemina multora este soba cu butelie. Cam de marimea unui aragaz, aceasta poate fi folosita pentru incalzirea chiar si a doua camere alaturate, daca ar functiona non-stop. Aceste sobe se gasesc in comert la pretul de 1.750.000 lei bucata – fara butelie – si poate fi folosita, alternativ, si ca aparat de incalzit electric – fiind prevazuta si cu un radiator. Ele sint fabricate in Turcia si nu au instructiuni de folosire in limba romana. Pentru o luna de caldura va trebui sa reincarcati cel putin o data butelia sau, daca functioneaza non-stop, veti putea avea nevoie chiar si de 4 butelii pe luna. Costul caldurii, in acest caz, va putea ajunge de la 300.000 la 600.000 lei/luna. Dezavantaje sint si aici, chiar daca va ajunge mai ieftin decit varianta electrica: veti sta tot timpul cu gindul ca exista pericolul de explozie sau de asfixiere – desi, teoretic, nu ar trebui sa se intimple nimic, totul depinzind de priceperea dumneavoastra de a monta butelia si folosi soba.
Desigur, va trebui sa aveti grija pe mina cui lasati soba cind nu sinteti acasa, iar multi va veti teme sa o lasati sa functioneze cind nu e nimeni acasa. Apoi, e posibil sa simtiti, de multe ori, miros de buthan in casa, dar o astfel de soba poate face fata, in mod normal, incalzirii unui apartament cu doua camere.
Tot inainte, spre secolul trecut
Incalzirea unui apartament se poate face si cu alte tipuri de sobe: motorina, cu Kerosen, cu rumegus etc. Astfel de sobe se gasesc extrem de rar in comert acum – sau chiar deloc – dar puteti gasi vreuna pe la parinti, la tara. Din disperare, multi locatari au ales astfel de variante, dar e trist ca, in mileniul trei, sa locuiesti la bloc – semn al civilizatiei, totusi – si sa apelezi la astfel de mijloace specifice primei jumatati a secolului XX. Mai interesant – si mai tragic in acelasi timp – este ca unii braileni au apelat chiar si la clasicele sobe pe lemne. Exista cazuri de familii care si-au construit in apartament sobe de teracota – cele mai eficace, de altfel, cind e vorba de caldura – si-au umplut camara si balconul cu lemne si s-au asigurat, astfel, ca in aceasta iarna nu vor sta in frig. E o idee buna, eficace, destul de ieftina, dar e deplorabil – totusi, sa locuiesti la bloc si sa-ti faci caldura cu lemne. O varianta mai ingenioasa si mai moderna, in felul ei, o reprezinta semineul, care da un aspect mult mai placut apartamentului.
Improvizatii de tot felul
Multi, insa, apeleaza la tot felul de improvizatii, mai mult sau mai putin periculoase, pornind de la radiatoarele facute dupa ureche pina la sobe alimentate cu gaz metan din conducta la care este racordat si aragazul. In ambele cazuri se pot intimpla tragedii – de la electrocutare la asfixiere cu gaze sau chiar explozii. Diversi indivizi si-au cumparat convectoare sau sobe pe gaz, le-au racordat la conducta care trece prin bucatarie si, prin fel de fel de tevi si furtunuri, fac alimentarea acestora in alte camere din apartament. In afara de faptul ca, oricind, se pot intimpla dezastre, trebuie mentionat faptul ca nici in acest mod nu se poate asigura 100% caldura din simplul motiv ca iarna presiunea gazului oricum e scazuta, de multe ori, iar o astfel de sursa de caldura nu va avea debitul necesar de gaz. Consumul acestor indivizi va fi, insa, achitat de toti ceilalti de pe scara, asa ca, daca aveti cunostinta despre astfel de cazuri, ar fi bine sa le aduceti la cunostinta "Romgaz", nu de alta dar scapati de pericolul de a va arunca vreunul blocul in aer. Oricum, cei care folosesc astfel de instalatii – neautorizate – odata depistati li se va debransa si aragazul definitiv de la retea, acestia trebuind sa stie ca se pot alege si cu un dosar penal.
O varianta pentru cei cu punga grasa
Cea mai buna, civilizata si eficace – dar in acelasi timp si cea mai scumpa – sursa alternativa de caldura este propria centrala termica. Aceasta, insa, nu e la indemina oricui, o astfel de investitie situindu-se in jurul a 40 de milioane de lei. Din aceasta cauza nici nu vom insista asupra subiectului in aceasta prezentare.
Trebuie mentionata, insa, si varianta instalarii unei centrale termice de bloc, de scara sau chiar pentru un singur tronson de apartamente (situate unul sub altul), caz in care cheltuielile ar ajunge la sub 10 milioane lei de familie. Excludem, insa, si aceasta varianta de la o prezentare mai larga in acest material din simplul motiv ca nu se vor gasi nicaieri un numar atit de mare de familii care sa cada de acord asupra unei astfel de investitii, chiar daca este cea mai potrivita dintre toate.
Aragazul, cojocul si plapuma
Din pacate, pentru multi braileni care locuiesc la bloc, singurele surse de caldura ramin aragazul, imbracatul gros in casa si "tonele" de plapumi cind ajung in pat. Trebuie avut grija ca, atunci cind folositi aragazul, sa puneti tot timpul pe unul din ochiurile aprinse o cratita cu apa si sa nu adormiti cu el deschis. In rest, asteptati-va la condens din plin pe toti peretii apartamentului, ceea ce va insemna ca la primavara va trebui sa zugraviti din nou. Despre costuri, aceasta varianta de incalzire va va costa, in primul rind, sanatatea.
Va ramine doar sa sperati ca, totusi, caloriferele vor prinde viata iar celor rau-platnici dintre dumneavoastra sa va achitati restantele, pentru a face posibila revenirea agentului termic care ramine, totusi, una dintre cele mai civilizate surse de caldura. (Mircea DOAGA)