Cavou la pret de vila de lux

Vinzatorul spune ca a fost evaluat, cu tot cu statuia din marmura de Carara, la 240.000 de euro. De la an la an, pretul locurilor de veci din Iasi a crescut ametitor. Oficialii spun ca, in citiva ani, nu va mai fi disponibil nici un astfel de loc. Ei vorbesc deja de necesitatea crematoriilor. O alta solutie, pusa in practica in Bucuresti: cimitirele private, unele situate si la 30 km de oras. Mai-marii Iasului au gasit insa locuri bune: ei s-au grupat pe aleea centrala de la „Eternitatea”. Care este piata locurilor de veci din Iasi? Cit costa un cavou „central” si unul la periferie? Cum salta vertiginos pretul un „vecin” celebru?
„Bursa” locurilor de veci, vindute prin anunturi de mica publicitate, este la fel de efervescenta ca piata imobiliara. Pretul platit pentru vesnica odihna difera in functie de cimitir sau de pozitia parcelei: „central” sau „la periferie”. Sumele sint relativ mici in cazul celor care vor sa concesioneze un loc de veci pe care sa il amenajeze ulterior: putin peste patru milioane. Cifrele se schimba insa si urca vertiginos in momentul in care cel interesat de un mormint vrea sa cumpere o parcela „la cheie”, gata amenajata. Daca la „Petru si Pavel” sau „Sfinta Treime” suma este de ordinul a zeci de milioane de lei, cei care vor sa odihneasca la „Eternitatea” trebuie sa scoata din buzunare mii de euro. Pretul este cu atit mai mare cu cit mormintul se afla in imediata apropiere a bisericii, sau daca are ca „vecin” o personalitate. S-a ajuns chiar si la fabuloasa suma de 60.000 euro ceruta pentru un cavou.
Cum evolueaza preturile
Pretul locurilor de veci, scoase la vinzare prin mica publicitate, este dat de starea, aspectul si, mai ales, pozitia acestuia fata de biserica sau capela mortuara din interiorul cimitirului. Sau, altfel spus, „central” sau „la periferie”. Situatie intilnita si in viata de zi cu zi: pretul unei locuinte fiind cu atit mai mare cu cit este mai aproape de centrul orasului. La „Sfinta Treime”, de exemplu, un cavou cu doua cripte pozitionat in fata bisericii costa 50 milioane lei. „Este ingrijit, imprejmuit cu bordura si are placa de marmura alba nescrisa”, asigura proprietara. Tot aici, un loc nezidit – interiorul mormintului nu este cladit cu boltari si ciment – aflat la citiva pasi de clopotul cimitirului, ajunge la 10 milioane de lei. La „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”, pretul unui mormint nezidit aflat la marginea cimitirului este de sase milioane, iar pentru un loc central pretul se poate negocia, plecind de la 20 milioane lei. In cazul cavourilor zidite, pretul poate urca chiar pina la 40 milioane lei.
In Cimitirul „Sfintul Vasile”, un loc de veci aflat pe aleea principala se vinde cu 20 milioane lei, negociabil. „Nu este zidit. Este doar ingradit cu un gardulet din fier forjat. Am doua locuri de vinzare. Sint alaturate”, detaliaza proprietarul.
Preturile urca insa vertiginos in cazul celor care vor sa odihneasca in apropierea unor personalitati, la „Eternitatea”. Un cavou cu doua cripte se vinde, in medie, cu o mie de euro. Daca insa locul este mai aproape de biserica cimitirului, suma creste pina la citeva mii de euro. Spre exemplu, un mormint zidit, cu doua locuri suprapuse, aflat la trei alei distanta fata de biserica, se vinde cu 4.000 de euro. „Am un cavou zidit, cu sase locuri. Este pe aleea din dreapta bisericii. Puteti avea acces foarte usor acolo. Este si loc sa puneti o masuta sau o bancuta”, isi prezinta o alta proprietara „complexul funerar”, pentru care nu accepta mai putin de 7.000 euro.
„Lucrarea a fost evaluata la 240.000 de euro”
Cel mai scump mormint aflat la vinzare in acest moment se afla tot la „Eternitatea”. Monumentul funerar are o vechime de peste 130 de ani si costa cit o vila de lux: 60.000 de euro. Mormintul a apartinut familiei boieresti Racovita, ramasa fara descendenti. In prezent, monumentul funerar este in proprietatea unui om de afaceri iesean. Desi pe soclul monumentului sint inscriptionate sapte nume ale membrilor familiei boieresti, proprietarul sustine ca doar „o singura persoana este inmormintata acolo. Este vorba de Ana Racovita, sotia boierului Racovita, care a decedat la nasterea fetitei”. Lucrarea care domina mormintul de 20 de mp este opera sculptorului german Waser Hurer si a fost executata in 1873. „Este o sculptura unicat realizata in atelierul artistului din Berlin”, a precizat vinzatorul. Sculptura, realizata in marmura alba de Carara, infatiseaza trupul unei fecioare si este asezat la mijlocul mormintului, pe un soclu de granit gri. „Lucrarea a fost evaluata de experti la 240.000 de euro, dar eu il vind doar cu 60.000 de euro. Pentru cei interesati, pretul se poate negocia”, a tinut sa precizeze proprietarul celui mai scump monument funerar de pe piata. A refuzat insa sa mai dea alte amanunte cind a aflat ca sintem reporteri, nu cumparatori.
Un milion de euro pentru un cimitir particular
In acest moment, in Iasi mai exista doar 1.700 de locuri de veci neconcesionate, disponibile in cimitirele „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” (1.000 locuri), „Sfinta Treime” (500), sau „Buna Vestire” (200). „Eternitatea” si „Sfintul Vasile” au fost inchise inca din 1990, toate locurile fiind date in proprietate. Reprezentantii Directiei de Servicii Publice Municipale (DSPM) sustin ca, in doi-trei ani, vor fi in imposibilitatea de a mai vinde locuri in rezerva. „Se va pune problema daca vom mai vinde locuri in rezerva, sau numai la urgenta, in caz de deces”, a declarat Corneliu Bart, director adjunct al DSPM. O solutie pentru evitarea unei eventuale crize a locurilor de veci ar fi cimitirele private, sau construirea unui crematoriu. „Pentru un cimitir particular sint necesare 10-20 de hectare. Nimeni nu are posibilitatea sa cumpere atit teren pentru un cimitir si sa fie si in oras, sau la margine. Se impune crearea unui incinerator, chiar daca religia ortodoxa nu imbratiseaza aceasta idee”, puncteaza adjunctul DSPM. Un calcul simplu arata ca, chiar daca s-ar gasi teren linga Iasi la 10 euro/mp, tot ar fi necesar circa un milion de euro pentru un cimitir privat. Merita investitia? Deocamdata, raspunsul pare a fi nu. Nu se stie insa peste citiva ani.
Adjunctul DSPM sustine ca situatia de la Iasi se regaseste in majoritatea marilor orase. „O sa ajungem ca la Bucuresti, unde s-a amenajat un cimitir la 30 de km de oras”, completeaza Bart. Reprezentantii Primariei par insa mai optimisti si sustin ca Iasul nu se va confrunta cu o atit de acuta criza a locurilor de veci. „Este prematur sa vorbim despre asa ceva. Deocamdata, mai sint locuri, si nu cred ca vom ajunge in situatia in care sa nu avem unde sa ne ingropam mortii. Cimitirul «Petru si Pavel» se poate extinde, se mai poate suplimenta si «Eternitatea» cu o suprafata inspre serele de acolo”, explica Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei. Asadar, cel putin citiva ani de aici incolo, putem muri linistiti.
Cum putem intra in posesia unei parcele la cimitir
In cazul celor care vor sa concesioneze o parcela pe care s-o amenajeze ulterior, situatia pare destul de simpla: o cerere catre Directia de Servicii Publice Municipale (DSPM) si pot primi un loc de veci in cimitirele „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”, „Sfinta Treime”, sau „Buna Vestire”. Cererea tip se obtine de la registratura DSPM si se depune impreuna cu o copie dupa actul de identitate al solicitantului. Pretul unei parcele este de patru milioane lei, la care se adauga 100.000 lei, taxa anuala de intretinere. Dreptul de concesiune se exercita nelimitat, iar durata pina la obtinerea actului este de maximum o saptamina. „Cererea pleaca de la noi la administratia cimitirului pentru semnarea actului de concesionare. Dureaza cel mult sapte zile de la depunerea cererii pina la finalizarea actelor”, precizeaza Luminita Salceanu, director DSPM. In caz de deces, contractul se semneaza in regim de urgenta direct la administratia cimitirului.
Mai-marii Iasului vor fi sefi si-n lumea de apoi
In 1992, fostul primar al Iasului, Constantin Simirad, era cel de-al 44-lea edil care isi asigura linistea de veci la „Eternitatea”. Desi cimitirul a fost inchis imediat dupa 1990, din lipsa de locuri, Simirad a initiat si girat constructia unui adevarat „cartier rezidential”, alegindu-si „vecinii” pe sprinceana. Parcela 54 a devenit astfel o zona rezidentiala pentru viata de apoi. Rind pe rind, locurile din „zona de lux «Parcela 54»”, au fost atribuite in timpul fostul primar lui Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean, lui Florin Vitan, fost prefect de Iasi, Lorin Cantemir, fost lider al PDSR Iasi, sau Petru Girlea, fost director la RATC. Insa nu numai politicieni au fost acceptati in jurul lui Simirad. Reputati profesori universitari – Gheorghe Lupu, Adrian Neculau sau Ioan Constantinescu – compozitorul Titel Popovici, sau Virgil Sahleanu, fostul lider sindical de la „Tepro” ucis in 2000, au primit si ei locuri pe Parcela 54. Zona rezidentiala de la „Eternitatea”, aflata in apropiere de intrarea in cimitir pe partea dreapta, era ocupata altadata de mormintele soldatilor germani cazuti pe frontul Iasi – Chisinau, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In 1996, osemintele acestora au fost deshumate si mutate intr-un loc special amenajat.