Doctori de sute de milioane de lei pe luna

"Exista medici care nici nu-si dezbraca pacientii; se intind peste masa sa-i vada. 25% dintre pacientii internati la noi ar putea fi rezolvati ambulatoriu", spune revoltat un medic specialist de la "Spiridon". Desi diferenta de pregatire este mare, un medic de familie cistiga in medie de 4-5 ori mai mult decit un chirurg, de exemplu, care cu tot cu garzi ia 2.500 lei "in mina". Ce face posibil astfel de inechitati? Ce ar fi de facut? Cine pierde in final? 

Trei medici de familie din Iasi cistiga lunar sume pentru care multi manageri de companii private ar fi invidiosi. Ei primesc lunar de la Casa de Asisgurari de Sanatate un venit net pe cabinet de aproximativ 20.000 lei fiecare. Mare parte din acesti bani, intre 100 si 150 de milioane lei vechi pe luna, este salariul medicului, pentru care munceste, oficial, 7 ore pe zi. De altfel, salarii mari si foarte mari cistiga majoritatea medicilor de familie. Trei sferturi din totalul de 420, care au cite 1.500 si 4.000 de pacienti, cistiga in medie, pe luna, peste 8.000 de lei noi. Pe de o parte, salariile mari, luate in functie de numarul pacientilor de pe liste, ii obliga la performante mari. Pe de alta parte, tocmai din cauza numarului mare de persoane, dar si a lipsei unui control riguros, calitatea serviciilor medicale este, in unele cazuri, discutabila. Medicii specialisti ii acuza adesea pe medicii de familie ca sint doar scribi de retete si trimiteri. De cealalta parte, medicii de familie spun ca nu au cum sa faca mai mult. Sistemul ar trebui regindit din temelii, spun si unii, si ceilalti. Pina atunci, sume imense din banii asiguratilor se duc pe apa simbetei, adica intr-un sector adesea ineficient: asistenta medicala primara.

"Sintem multi medici de familie in Pascani si este concurenta"

Reporterii "Ziarului de Iasi" au mers "pe urmele" celor mai bine platiti medici de familie din judet. In top sint trei medici care au pe liste peste 3.500 de pacienti. Dr. Camelia Racila, cu un cabinet de medicina de familie in Pascani, are, conform datelor de la CJAS, 3.589 de persoane asigurate si alte 758 de persoane care nu platesc asigurari de sanatate inscrise pe liste. Pentru acestia, dr. Racila primeste lunar de la CJAS fonduri de aproximativ 20.000 de lei, bani ce reprezinta venitul pe cabinet.

Am ajuns la Pascani, la cabinetul dr. Racila, intr-o dimineata de vineri. La ora 10, deja erau aproximativ zece pacienti la rind, asteptind consultatia. Cabinetul are sala de asteptare, cabinet pentru consultatii, sala de tratamente si toaleta. "Initial am fost medic de intreprindere si am plecat de la 1.500 de asigurati. Acum am peste 3.400 pentru care plateste CJAS. Sintem multi medici de familie in Pascani si este concurenta. Daca nu esti la cabinet cind are omul nevoie de tine, daca iti bati joc de el si nu te interesezi de sanatatea lui, nu-ti mai calca pragul a doua oara. Eu am tot interesul sa am grija de pacientii mei, pentru ca datorita lor imi iau eu salariul", a declarat dr. Racila. Pentru a face fata numarului mare de pacienti, dr. Racila a mai angajat un medic de familie si trei asistente medicale.

Astfel, programul de lucru este de dimineata de la ora 7 pina seara la ora 19. De asemenea, spatiul in care isi desfasoara activitatea este cumparat, in colaborare cu un alt medic si cu ajutorul unui imprumut in banca. "Am luat un electrocardiograf, un spirometru, un oscilometru pentru a face mai multe pentru pacienti. Aceste investigatii nu sint platite de pacienti, imi permit sa nu le cer bani pentru asta. Asistentele primesc cite1.000 de lei pe luna plus bonuri de masa, iar medicul pe care l-am angajat primeste 1.500 de lei. Alti 300 de lei se duc pe contabilitate si 150 de lei pentru femeia de serviciu. Utilitatile la cabinet sint de aproximativ 1.000 de lei pe luna", descrie dr. Racila modul cum distribuie banii lunar.

Pe linga acestea, mai este o rata la banca pentru un dispensar pe care doctorita l-a achizitionat de curind, contractul de service pentru aparatura, aparat de sterilizat aerul si alte lucruri care fac viata mai usoara in cabinet atit pentru medic, cit si pentru pacienti. Pacientii par sa fie multumiti de felul cum sint tratati aici. "Am fost la alt medic, si acolo se tinea numai de birfa, si am preferat sa vin aici. Avem parte de un tratament bun si respect din partea medicului", a spus un pacient de 61 de ani, diabetic. Dr. Racila pare sa fie un caz fericit, de medic care-si face treaba. Citi sint insa la fel?

Medicul din Scobinti nu era la program

Urmatoarea oprire a fost la Scobinti: medicul nr. 2 din top. Aici are cabinet dr. Constantin Andronic si, conform datelor de la CJAS, are pe liste 2.820 de asigurati si alti 775 de neasigurati. Cind l-am anuntat pe dr. Andronic de vizita, a spus ca nu il gasim, intrucit pleaca la o conferinta. Insa aveam sa aflam ca acea conferinta avea loc peste citeva saptamini. Am mers in sat. Cabinetul medical se afla intr-o cladire de linga scoala, cladire care mai are putin si se darima. Tot aici functioneaza si farmacia. Cabinetul medical era incuiat la ora 12.30, chiar daca programul afisat pe usa era 7.30-13.30.

Satenii ne-au spus ca medicul vine zilnic la munca, dar pe la ora 8.30, si ca mai tirziu de 12 nu sta niciodata. "Face de multi ani naveta la noi. Nu refuza sa ajute pe nimeni", spune Aneta Stavarache, o femeie din sat. Atitudinea binevoitoare a oamenilor din sat s-a schimbat totusi in momentul in care au aflat cit cistiga medicul lor in fiecare luna. "Vai de mine! Asa de mult? Ce face oare cu atitia bani? Apoi, noi nu vedem atita banet toata viata", a spus un satean.

Oamenii se pling totusi ca stau prea mult timp fara medic. Ei nu au voie sa se imbolnaveasca niciodata dupa ora 12 si cu atit mai putin la sfirsit de saptamina. "Tare bine ar fi sa stea aici cineva de garda. Sintem o comuna mare si multa lume are nevoie de medic. Ce ne facem noi daca avem de facut injectii cind nu e medicul la program? La altcineva trebuie sa dai bani. Nu stau asistentele la dispozitia noastra, ca au si ele treaba lor. Dupa ora 14 nu le mai gasesti la cabinet", spune o sateanca.

Doctorul din Raducaneni era la cabinet in afara programului

Maria Pintilie, numarul 3 in top pe judet, are cabinet in Raducaneni. 2.573 dintre pacientii ei sint asigurati, iar ceilalti 1.376 nu platesc contributia la asigurarile de sanatate. Pe la ora 10.30, cind am ajuns noi la cabinet, era deja o coada lunga de pacienti la usa doctoritei, desi programul incepea de la 12. Astfel, dr. Pintilie ne-a spus ca nu are timp sa vorbeasca cu noi.

"Daca nu ar fi buna, nu ar sta atita lume aici. E interesata de bolnavi, de cei linga care poti sa si mori cu perfuzia in mina", spune Zenovia Fluierariu, o pacienta care statea la rind in sala de asteptare. Ea spune ca dr. Pintilie vine la pacienti acasa atunci cind este solicitata si ca sta la cabinet pina vede si ultimul pacient, chiar daca programul de lucru s-a terminat.

"Merita sa fie in top. Bravo ei ca munceste, isi merita banii. Este foarte de treaba, muncitoare si constiincioasa", a mai spus si Tatiana Olaru, alta pacienta.

Medicina de familie, o meserie banoasa

Mai bine de jumatate dintre medicii de familie ieseni cistiga in medie lunar peste 10.000 de lei, ingrijind pina la 2.500 de pacienti fiecare. De altfel, numarul pacientilor inscrisi pe liste este un criteriu foarte important in modul cum sint finantati acesti medici. Plata catre ei se face per capita si per serviciu medical.

Astfel, un copil cu virsta pina la un an inseamna 14,5 puncte, pentru un copil intre 1 si 4 ani se primesc 12 puncte, intre 5 si 59 de ani sint 10 puncte, iar pacientul peste 60 de ani aduce medicului de familie 12,5 puncte. Valoarea unui astfel de punct este de 4,6 lei.

De asemenea, valoarea unui punct pe serviciu medical este de 1,5 lei. De exemplu, depistarea unui bolnav TBC nou, trimis si confirmat de medicul specialist, aduce medicului de familie 20 de puncte. "Un pacient adult fara probleme de sanatate inseamna pentru medicul de familie 3,8 lei lunar. Venitul medicului creste in functie de virsta si starea de sanatate a pacientului", spune dr. Tania Bernstein, presedinta Societatii Medicilor de Familie din Iasi.

"Daca si-ar face treaba, atunci nu ar mai fi atit de aglomerat la noi"

Poate insa un medic sa ingrijeasca in fiecare luna 2.500 de oameni? La cinci zile de lucru pe saptamina ar insemna sa se ocupe zilnic de 250 de pacienti. Daca acest lucru intr-adevar se intimpla, cum se explica atunci zecile de pacienti de la usile medicilor din spitale, unii cu afectiuni minore, dar cu totii avind trimitere de la medicul de familie?

"Daca medicii de familie si-ar face treaba, atunci nu ar mai fi atit de aglomerat la noi. Cele mai multe probleme le avem din cauza pacientilor care vin aici fara a fi fost consultati de medicii de familie. Exista astfel de medici, care nici nu-si dezbraca pacientii, deci nici macar nu le ofera o consultatie minima. Se intind peste masa sa-i vada. 25% dintre pacientii care sint acum internati la noi ar putea fi rezolvati ambulatoriu", a declarat prof.dr. Mihai Datcu, seful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul "Sf. Spiridon".

In ultimii trei ani, fondurile alocate de CJAS catre medicina primara au crescut de aproape trei ori, de la 18.822.300 lei in 2005 la 55.515.000 in 2008. Cu toate acestea, nu s-a diminuat si numarul pacientilor veniti cu trimitere la medicii specialisti sau in unitatile de urgente. Practic, fondurile investite in medicii de dispensar s-au triplat, dar calitatea serviciilor nu s-a imbunatatit vizibil.

Ar trebui fixat un barem maxim de pacienti

"Sistemul functioneaza prost", recunoaste si prof.dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.  El insa le gaseste si o scuza medicilor de familie, coplesiti de atributii birocratice.

"De asemenea, distributia medicilor de familie la nivel national nu este egala. La Iasi sint suficienti, insa nu sint distribuiti cum trebuie. Daca la oras exista o competitie pentru a atrage pacientul, deci cu cit faci mai mult cu atit primesti mai mult, la tara exista «monopolisti»: e un singur medic si, vrei, nu vrei, te duci la el", a mai spus Astarastoae. El crede ca medicilor de familie ar trebui sa li se impuna o limita maxima a numarului de pacienti pe care ii poate avea pe lista si care sa ii permita sa aiba grija de toti cum se cuvine.

Diferenta de venituri si-ar putea-o asigura prin criterii de calitate, de exemplu o valoare mai mare a punctului, care sa il motiveze sa-si faca treaba cum trebuie, mai crede Astarastoae.

In prezent, nu exista decit o limita minima de pacienti pe listele unui medic de familie. "In mediul rural, medicul trebuie sa aiba minimum 600 de inscrisi, iar la oras, minimum 1.000. Cu mici exceptii, numarul de medici de familie din Iasi este suficient. Mai este nevoie de zece medici totusi care trebuie distribuiti in zonele aglomerate, si speram sa se intimple acest lucru in perioada urmatoare", a declarat Radu Tibichi, presedinte interimar al CJAS.

Controalele sint insuficiente

Pina se vor rezolva toate problemele din sistemul de medicina primara, calitatea serviciilor ramine la latitudinea medicului de familie. Daca acesta este interesat sa investeasca in dotarea cabinetului si in asigurarea unor conditii cit mai bune pentru practicarea medicinei, va face acest lucru. Daca prefera sa bage banii in buzunar si sa lase pacientul pe locul doi, o poate face fara prea mari riscuri.

Controalele efectuate de CJAS nu pot rezolva deficientele, iar in ciuda penalizarilor, medicii sint aproape liberi sa faca ce vor. Cei doar noua oameni din echipa de control a CJAS nu pot asigura inspectii eficiente si suficient de dese.

Anul trecut, 26 de medici de familie au fost sanctionati in urma controalelor de la CJAS si altor doi medici de familie le-a fost reziliat contractul temporar. Principalele motive au fost nedetinerea dovezii de asigurat pentru pacienti si lipsa nemotivata de la serviciu.

Asadar, pina sint prinsi de un inspector al CJAS, medicii pot incasa linistiti zeci de milioane lei vechi in buzunar, stind la cabinet fiecare dintre ei cit le dicteaza constiinta. In tot acest timp, in spitale, colegii lor chirurgi, cu ani de vechime, stind peste opt ore in picioare, in salile de operatie, cistiga cel mult 2.500 lei pe luna.