Doua noi variante pentru constructia soselei de centura

In proiectul soselei de centura a Iasului a mai aparut un jucator. Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Judetene a elaborat propria varianta de realizare a soselei de centura. Proiectul vizeaza impuscarea a doi iepuri dintr-o lovitura: gasirea unei solutii salvatoare la problema tranzitarii traficului greu din oras si aducerea la parametri moderni a 30 km de drumuri judetene. Pretul mai mic si durata de executie mai redusa ar reprezenta principalele argumente ale SPADJ. Lungimea traseului si probleme tehnice ridicate de construirea propriu-zisa a soselei de centura ar reprezenta insa dezavantaje greu de depasit.
Prima varianta
In varianta propusa de SPADJ, traseul s-ar suprapune pe actualele drumuri judetene 248B si 248C, folosindu-se de infrastructura acestora. Intr-o prima varianta, soseaua ar pleca din Letcani, spre Scoposeni-Horlesti-Voinesti-Budesti-Mogosesti, pina la intersectia cu DJ 248 Iasi-Ciurea. Soseaua s-ar continua apoi spre CUG, peste pasarela Poitiers, pina la intersectia cu drumul national. „Prin definitie, soseaua de centura trebuie sa plece dintr-un drum national si sa iasa tot intr-un drum national. Infrastructura de pe acest traseu ar putea fi pusa la punct, la parametrii unei sosele de centura, fara cheltuieli deosebite”, a apreciat directorul SPADJ, Romeo Stoica. Cea mai mare parte a traseului in varianta ocolirii Iasului prin sud ar fi constituita din drumuri pietruite sau din pamint. Astfel, traseul este constituit din 16 km de drum pietruit, 6,5 km de drum din pamint, inca 8,7 km fiind reprezentat de asfalt sau beton. Conform aprecierii proiectantilor SPADJ, valoarea lucrarilor s-ar ridica la 300-400 miliarde lei, adica la o treime din valoarea proiectului avansat pina acum de Primarie. Un prim dezavantaj al acestei variante ar fi insa lungimea traseului, de 31,27 km. „Soseaua de centura trebuie sa aiba sub 30 km, pentru a putea obtine finantarea proiectului. Impedimentul asta poate fi solutionat totusi destul de simplu. Nu este greu sa proiectam o scurtatura care sa aduca soseaua la o lungime cu 2-3 km mai mica. Oricum, aceeasi problema apare si in proiectul Primariei. Pe strada Cicoarei va fi dificil de construit o sosea de centura”, a spus Stoica. Construirea soselei pe structura drumurilor judetene ar implica insa si largirea acestora, fapt dificil de realizat. „Se trece prin prea multe localitati. Ar trebui convinsi oamenii sa-si mute gardurile sau casele. Ar trebui facute exproprieri, ceea ce este destul de dificil”, a admis Stoica.
A doua varianta
Intr-o a doua varianta, soseaua ocolitoare ar pleca tot din Letcani, insa spre nord, prin satul Horlesti (comuna Rediu), Vinatori, Dorobanti, Holboca si Tomesti. Pe o lungime de 13,6 km, intre Letcani si Horlesti, soseaua este ca si realizata. Pe acest tronson, traseul se suprapune pe drumul strategic, din beton, aflat intr-o stare destul de buna. Totodata, densitatea satelor pe traseul nordic este mult mai redusa decit prin sud, ceea ce ar rezolva problema ridicata de traversarea localitatilor. Problemele majore ar aparea insa pe distanta de 5 km dintre Vinatori si Dorobanti. Astfel, intre cele doua sate nu exista la aceasta ora o legatura rutiera directa, traseul soselei de centura urmind sa depaseasca un deal. „Soseaua de centura este destinata in principal traficului greu. Sint excluse astfel pantele mari pe care le-ar implica traversarea pur si simplu a dealului. Ar trebui facute lucrari ample de nivelare sau chiar un tunel. Este o problema serioasa”, a apreciat seful SPADJ.
„Centura” Primariei
Proiectul intocmit de SPADJ are toate sansele sa ramina doar o varianta de lucru. Studiul de prefezabilitate depus de Primarie la Bucuresti se refera la un traseu care ocoleste drumurile judetene. In varianta Primariei, soseaua de centura ar urma sa plece din Pacurari, din dreptul postului de Politie, sa traverseze calea ferata si Bahluiul, apoi spre dealul Miroslava, sa intre in Iasi pe strada Cicoarei, bulevardul Poitiers si sa se opreasca la pasarela Bucium.
„In linii mari, proiectul SPADJ este cel intocmit in anii ’70, pe infrastructura din acel moment. Nu stiu ce calcule au mai facut in privinta costului lucrarilor, dar deocamdata mergem pe varianta cunoscuta. Asteptam de la Bucuresti, cam intr-o luna de zile, un raspuns definitiv”, a declarat Tudor Vericeanu, arhitectul-sef al Primariei.