Ea e cosmarul celor mai odiosi ucigasi

Comisarul Ani Maria Gherghel, la poligraf

Comisarul Ani Maria Gherghel este femeia de care mincinosii se tem ca dracul de tamiie. Ea a fost cosmarul celor mai odiosi criminali ai Iasului care nu au avut curajul sa isi recunoasca faptele. Procurorii isi pun mari sperante in ea in cazurile neclare, unde probele lipsesc, iar raufacatorii au alibiuri care nu pot fi demontate. De ani de zile, Ani Maria Gherghel a dat in vileag de una singura mii de raufacatori. Acestia nu au nicio sansa in fata detectorului sau de minciuni, testat chiar pe spioni americani. Detectorul de minciuni si-a dovedit utilitatea in doua dintre cele mai odioase crime care au inspaimintat locuitorii Iasului: cazul Larisa Chelaru si cel in care Ionut Ceobanu si-a violat si ucis sora in catacombele de la Cub.

Prima femeie

La Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) lucreaza de 13 ani o femeie care a dat in vileag peste 2.000 de mincinosi. Ani Maria Gherghel este expert in demascarea celor care sint obisnuiti sa minta, lucrand in cadrul Serviciului Criminalistic. La ea apeleaza procurorii, iar cuvantul ei cintareste greu in anchete. In intreaga ei activitate a avut de-a face cu cazuri grele unde politia si procurorii nu au avut dovezi clare pentru prinderea faptasilor. Meseria ei este expert poligraf, iar in cei 13 ani de activitate a testat cu aparatul peste 3.000 de suspecti in 2.700 de cazuri. Totusi, comisarul este modest in ceea ce priveste realizarile sale in decursul timpului, si spune ca nu si-a facut o analiza a activitatii de cind activeaza pe aceasta functie. "Lucrez pe acest post din anul 1999, si am fost angajata din sursa externa ca ofiter psiholog. Am fost prima femeie adusa in sistem pe acest post. La concurs am fost cinci candidati, si am dat mai multe teste. Examenul l-am sustinut la Institutul Criminalistic din Bucuresti. Eu am preluat postul detinut pina atunci de Vasile Balan, o persoana deosebita si cunoscuta ca un bun profesionist. Din pacate, a decedat cu putin inainte sa ma angajez eu", isi aminteste Ani Maria Gherghel. Despre sine, a mai spus ca s-a nascut la Gura Humorului si a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi, in 1996.

Comisarul spune ca in fiecare zi testeaza cate trei persoane cu poligraful. Totusi, inainte ca persoana testata sa se aseze pe scaunul unde i se ataseaza mai multe fire cu senzori, trebuie sa analizeze fila cu fila dosarul cauzei. Iar acestea pot numara chiar si sute de pagini. Modesta, parca nici nu iti vine a crede ca ea a stat de vorba cu cei mai odiosi criminali ai Iasului. "Cel care vine la testare este insotit de politisti si, chiar daca este incatusat, in camera poligrafului intra cu mainile libere. Numai noi doi stam in camera, cu usa inchisa. Nu mi-a fost frica niciodata de ei. De cele mai multe ori, persoanele coopereaza, deoarece sunt instiintate dinainte ca au voie sa refuze poligraful. De asemenea, chiar inainte de a se aseza pe scaun, acestia cunosc intrebarile", spune Ani Maria Gherghel.

Erori doar in 2% din cazuri

Prin biroul ei au trecut mii de persoane banuite de infractiuni, de la furturi de gaini pana la violatori si criminali.

Aparatul poligraf cu care este dotata politia ieseana este foarte performant, produs de firma Lafayette Instrument Company din Statele Unite ale Americii. Softul si testarea au fost si sunt verificate permanent de catre Universitatea din Utah chiar pe spioni americani si, dupa cum spune expertul de la IPJ Iasi, si-a demonstrat credibilitatea in 98% din cazuri. La Iasi, vechiul poligraf analogic a fost inlocuit in 2005 cu unul computerizat, care preia informatia biologica si o converteste in semnal. "Practic, poligraful nu inregistreaza minciuna ca atare, ci modificarile fiziologice ale organismului in timpul starilor emotionale care insotesc simularea. Constiinta vinovatiei, care mobilizeaza o stare emotiva ce poate fi mascata cu dificultate, il determina pe cel testat sa reactioneze emotional in momentul cand i se pune o intrebare in legatura cu infractiunea comisa. O minciuna spusa constient produce o anumita stare emotionala", a explicat Ani Maria Gherghel. Aceasta spune ca detectorul de minciuni inregistreaza anumite reactii ale corpului. "Un test poate fi sincer sau nesincer. Parametrii pe care ii masuram sunt respiratia toracica abdominala, reactiile galvanice ale pielii, adica conductibilitatea electrica din piele, tensiunea arteriala si pulsul distol", a adaugat ea. Pana ca o persoana sa fi ajuns in fata poligrafului, expertul trebuie sa studieze bine dosarul cauzei, pentru redactarea intrebarilor care trebuie puse subiectului. "Intrebarile sint facute impreuna cu politistii. Trebuie sa citesc tot dosarul cauzei pentru a redacta chestionarul. De obicei, un chestionar contine intre 8 si 18 intrebari. Dupa ce persoana testata raspunde la intrebari, mai dureaza o perioada pana cand emitem raspunsul, deoarece trebuie luate in considerare toate informatiile din timpul testului", a mai spus comisarul Gherghel.

Doua cazuri celebre: Larisa si crima de la Cub

In ultimii ani, poligraful de la IPJ a ajutat in multe cazuri controversate de omoruri. Rezultatele poligrafului nu pot constitui probe in instanta, dar adesea aduc elemente decisive in lamurirea cazului. In doua dintre cele mai oribile crime ale Iasului, detectorul de minciuni a jucat un rol esential in determinarea celor vinovati sa isi recunoasca faradelegile. Exemplu este cazul fetitei Larisa Chelaru in virsta de 8 ani, care a fost omorata de vecinul sau Robert Ciobanu (la acea vreme avea 17 ani), in octombrie 2006. In acest caz, ucigasul a fost testat cu poligraful si s-a demonstrat ca minte, dar politistii nu l-au retinut deoarece inca nu fusese descoperit cadavrul fetitei, aceasta intamplandu-se pe 29 decembrie. Ulterior, Ciobanu a fost retinut dupa ce a fost descoperit corpul fetitei intr-un container de catre gunoieri, care apoi a recunoscut omorul. Un alt caz in care poligraful a jucat un rol important a fost cel al violului urmat de crima comise catacombele de la Cub, de pe bulevardul Stefan cel Mare. Din lipsa de dovezi clare care sa duca la gasirea ucigasului, zeci de persoane au fost audiate, printre care cersetori, boschetari si rockeri. Cinci dintre persoanele suspecte au fost testate cu poligraful, ceea ce a restrans la maximum cercul suspectilor. In final, ucigasul a fost dovedit pe baza probelor ADN lasate la locul crimei. Criminalul era Ionut Ceobanu, iar victima sa fusese sora de 16 ani, Ana Maria Ceobanu. Criminalistii au prelevat urme de transpiratie si lichid seminal de la fata locului.