Bancile populare, sugative pentru banii vrincenilor

Dupa deja celebrele cazuri "Gerald" sau FNI, care au lasat mii de vrinceni cu buzunarele goale, a venit rindul bancilor populare sa-si lase deponentii cu buzele umflate. BPR, Banca "Minerva" si "Familia" nu au primit avizul prealabil de constituire sau reorganizare al BNR. Spre deosebire de alte banci falimentare unde depozitele au fost garantate in limita unui plafon, de aceasta data singura modalitate de recuperare a banilor este calea justitiei.
Banca Nationala a Romaniei a facut publica lista retelelor cooperatiste si a organizatiilor cooperativelor de credit carora nu le-a acordat avizul prealabil de constituire sau reorganizare. Printre acestea se numara si trei banci populare care au adunat in anii din urma economiile unui segment important de vrinceni. Este vorba in primul rind de Banca Populara Romana, careia i s-a respins cererea de avizare prealabila si contestatia depusa la aceasta decizie a BNR. Cea de-a doua banca populara din judetul nostru aflata in situatia de a intra in lichidare este Banca Minerva iar ultima, care insa nu a reusit sa adune prea multi bani de la vrinceni, este "Familia", pentru aceasta din urma impactul desfiintarii fiind insa ceva mai usor de suportat pentru deponenti.
Incercari esuate de a intra in legalitate
Cooperativa de Credit – Banca Populara Romana (BPR) a depus, conform prevederilor OUG 97/2000 si OUG 272/2000, cererea prealabila de aprobare pentru reorganizare si transformare intr-o retea cooperatista de credit, compusa din Casa Centrala si 269 cooperative BPR afiliate. Reteaua cooperatista urma sa se numeasca "Millenium BPR", raza teritoriala de operare fiind stabilita pentru intreg teritoriul Romaniei.
Primele semne ale caderii BPR au fost la inceputul lunii iunie a anului trecut, cind valuri de depunatori au incercat sa-si recupereze banii investiti aici. Conducerea centrala a limitat insa plafonul zilnic de restituire la 50 de milioane, plafon care a scazut pina la zero. Periodic, cele citeva mii de deponenti au luat cu asalt banca, dar acest lucru nu le-a adus banii inapoi in buzunar. Initial, zvonul ca Banca Populara ar putea fi acreditata, pentru ca in acest fel depozitele sa fie garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, a mai linistit un pic spiritele. Acum insa lucrurile par sa fie destul de clare pentru cele citeva mii de deponenti ai bancii.
Situatia clara a vrincenilor cu bani la BPR nu a fost data publicitatii, insa se pare ca numarul acestora se cifreaza la 5000 de persoane.
Banca Minerva, o alta teapa
Cea de a doua Banca Populara din Vrancea care in ultimul an a avut probleme serioase a fost "Minerva", aici depozitindu-si banii cam 2.500 de vrincenii. Spre deosebire de BPR, "Minerva" a sistat platile imediat ce lucrurile au luat-o razna, invitindu-i pe deponenti sa revina peste citeva luni, timp in care dobinda ar fi trebuit sa mearga. Variantele propuse de conducere, fata de asa-zisa reinvestire a banilor, au culminat cu cea din ianuarie a.c., cind clientilor li s-a cerut acordul scris pentru transformarea depozitelor astfel: 30% din suma in depozit pe termen de 12 luni cu dobinda anuala de 40%, dobinda urmind sa fie platita lunar iar restul de 70% in parti sociale care vor putea fi retrase, dupa cum promiteau sefii, dupa 24 de luni.
Pentru actiunile detinute, conducerea bancii a promis o parte din profit, drept de vot si drept de a verifica gestiunea bancii. O buna parte a clientilor a refuzat oferta si a solicitat lichidarea depozitelor, insa nici ei si nici reprezentantii bancii in teritoriu nu au putut sa le dea un raspuns vizavi de momentul cind se va intimpla acest lucru. Si Banca Populara Minerva a depus la fel ca si BPR cererea de reorganizare si transformare intr-o retea cooperatista de credit, lansindu-se chiar si ideea, care i-a linistit pe moment pe clienti, ca una dintre cele 10 case centrale va apartine Cooperativei "Minerva".
Vrincenii au pierdut intr-un an peste 160 de miliarde de lei
Informatii neoficiale ne-au confirmat ca la nivelul judetului sumele care sint de recuperat la cele doua banci populare de catre cei aproximativ 7500 de pagubiti se apropie de 30 de miliarde de lei. Daca la acestea s-ar adauga pierderile suferite de ceilalalti 7500 de pagubiti de la FNI, care insumeaza 132 de miliarde de lei, s-ar putea spune ca intr-un singur an vrincenii au pierdut peste 160 de miliarde de lei, fara a mai pune la socoteala caderea Bancii Religiilor unde recuperarea banilor s-a facut in limita unui plafon de 65 de milioane de lei. Singura speranta de a continua drumul de relansare pentru cele trei banci a fost depunerea unei contestatii la Consiliul de Administratie al BNR, insa si de aceasta data raspunsul a fost negativ. Ultimul pas este cel al justitiei, care are ultimul cuvint in aceasta situatie.
Potrivit comunicatului dat publicitatii ieri de banca centrala, BNR face cunoscut faptul ca nu va mai raspunde sesizarilor deponentilor la cooperativele de credit-banci populare care nu au obtinut avizul prealabil de constituire sau reorganizare. "Avind in vedere ca nu este abilitata sa solutioneze litigiile decurgind din refuzul platii, rescadenta depozitelor sau alte practici abuzive adoptate de unele cooperative de credit-banci populare, persoanele in cauza urmind a se adresa instantelor judecatoresti competente", se arata in Comunicatul BNR. Deocamdata, pagubitii vrinceni nu au protestat public la vestea ca banii lor ar putea fi pierduti pentru totdeauna, singura speranta fiind la justitie, care va da un raspuns in urmatoarele zile. (Elena CRISTIAN)