Fetita magnet

Geanina Rusu, de 12 ani, din Slobozia Ciorasti, a descoperit in urma cu doua saptamini ca atrage metalul asemeni unui magnet. Mai mult, ea vindeca durerea prin simpla atingere cu palma. "Cel mai mult ma doare cind pun mina pe inima sau pe capul omului bolnav. Simt durere si niste furnicaturi", spune fetita, nevenindu-i nici ei sa creada ca i se intimpla asa ceva.
Totul a inceput in urma cu doua saptamini, cind, dupa pomana de 20 de zile a bunicii sale, Geaninei i s-a intimplat cel mai ciudat eveniment din viata. "Dupa pomana, au mai ramas niste covrigi in dulap. M-am dus sa iau si in loc sa pun mina pe covrigi am luat lingurile, nu stiu de ce. Le-am pus pe mine si stateau. A vazut si mama, tata si matusa si unchiul meu si s-au mirat", spune copila, care nu intelege ce i s-a intimplat tocmai ei, asa, dintr-o data.
Pina atunci, viata sa a decurs in limitele normalitatii. Se ducea, ca orice copil la scoala, batea mingea cu prietenele ori se distra smotocind mitele din ograda. Dar de doua saptamini parca este alt om. Dupa ce le-a trecut perplexitatea, toti cei trei frati ai ei impreuna cu parintii au inceput sa-si petreaca serile punind-o pe Geanina sa-si lipeasca pe fata si pe trup vesela din casa. Si pentru ca nici ei nu-i vine a crede ce poate face, fetita repeta ori de cite ori i se cere micul sau miracol.
"M-am inchinat cu amindoua miinile!"
Cind a vazut-o cu ligurile lipite de fata, Daniela, mama copilei, s-a speriat cumplit. "M-am inchinat cu amindoua miinile, ca n-am mai vazut asa ceva decit pe la televizor. M-am speriat grozav! Nu stiam ce are si am dus fata la doctorita. Doctorita a ascultat-o la inima, a consultat-o si a zis ca fata e sanatoasa. I-a pus o furculita pe piept si a stat, pina atunci nu stiam ca si pe corp i se lipesc obiecte. E un miracol, ca altceva ce?", povesteste femeia, spunind ca au urmat alte miracole pe care fata sa s-a dovedit capabila sa le infaptuiasca. "Intr-o zi am venit obosita de la fin si ma durea rau capul. Geanina a spus «hai mamica sa-ti tin eu miinile pe cap». Mi-a tinut asa vreo zece minute si mi-a trecut de parca mi-a luat durerea cu mina. Mi-a spus «ia uite, mamica, ce tare ma doare». Nu stiam ce o doare, dupa aia mi-a explicat ca o durea mina. Lui taica-su la fel, l-a durut inima si dupa ce fata i-a tinut palma citeva minute pe piept, i-a trecut. La scoala au vazut si copiii ca a vindecat-o pe doamna invatatoare de durere de cap", spune Daniela.
Curiosi, am intrebat-o pe Geanina ce simte cind pune mina pe locul bolnav de pe trupul unui om. Ne-a explicat in cuvinte simple ca durerea ii cuprinde mai intii palmele si apoi urca, prin niste furnicaturi, in toata mina, pina sus, la umar. "Simt asa, ca un curent care merge de la degete in sus, pina la umar. Simt o durere asa ca atunci cind te lovesti, o simt tot timpul cit tin mina pe locul bolnav. Dupa ce iau mina de pe om ma doare capul cam doua minute si dupa aia imi trece", spune fetita.
"Nasul meu e ca un magnet"
Fara sa stea pe ginduri, Geanina ne-a facut o demonstratie ad-hoc a calitatilor sale. A dat fuga in casa dupa ceva tacimuri si a inceput sa si le aseze pe fata. Rind pe rind lingurile grele au inceput sa atirne pe obraji, pe barbie, pe urechile si pe nasul fetitei. Si ca miracolul sa fie complet, lingurile lipite de nas si barbie s-au lipit una de alta cu zgomot, atrase parca de o forta nevazuta. "Cind lingura este aproape de fata, simt asa o caldura. Nasul meu mai ales este ca un magnet, simt cum atrage", ne explica fetita, in timp ce lua si punea lingurile pe fata si pe piept.
Imperturbabila, Michel, pisica favorita a fetitei statea ghemuita la picioarele stapinei. Observindu-ne privirea, Geanina ne marturiseste ca dintre animale, cel mai mult iubeste pisicile. Dar dintre toate, Michel este favorita, pentru ca o apara mereu de ciine. "Ciinele nu vrea sa stea legat si cind ma duc sa-l leg, da sa ma muste. Pisica sare mereu la el, sa ma apere", ride copila.
De cind cu magnetismul ce ii strabate trupul, tacimurile au devenit jucariile preferate ale Geaninei, inlocuind mingea ori celelalte distractii specifice copilariei. Si pentru ca este tot mai curioasa, fetita isi incearca puterile si cu alte obiecte metalice cum ar fi cratitele din bucatarie. "Cratita mi se lipeste de piept, dar trebuie sa nu fiu transpirata. Si trebuie sa ma gindesc, asa, sa ma concentrez", explica Geanina.
"Toate astea vin, cred, de la Dumnezeu"
Mama copilei priveste cu ingrijorare puterile miraculoase ale fiicei sale. Pe de o parte se gindeste sa nu-i faca rau "energia asta mare", dar pe de alta parte spera ca cineva o va indruma pe Gianina sa-si foloseasca puterile in folosul semenilor. Femeia e uimita de calitatile copilei cu atit mai mult cu cit, pina in urma cu doua saptamini, nimic nu lasa de banuit asa ceva. "N-a fost niciodata altfel decit un copil obisnuit. Nu am avut niciodata probleme cu ea. In afara operatiei de apendicita cind i-a fost tare rau, a fost mereu sanatoasa. Vorbeste cu toata lumea, se joaca cu toti copiii, la scoala nu-i nici prea buna dar nici ultima. De unde i-au venit toate astea nu stiu, ma gindesc ca de la Dumnezeu, ca de altundeva de unde?! Cine stie, poate ajunge sa vindece lumea, eu stiu?", isi exprima femeia nedumerirea.
Geanina este cel de-al treilea dintre cei patru copii ai familiei Rusu. Niciodata n-a stiut cum este sa ai de toate, pentru ca parintii sai sint oameni nevoiasi, care muncesc cu ziua ca sa mai adauge ceva banuti la alocatiile copiilor. Casa in care locuiesc este pe masura saraciei lor, mica si ingramadita, dar cu toate astea, ceea ce-si doresc cel mai mult este sanatatea. Probabil din acest motiv, ceea ce se intimpla cu fetita lor i-a cam speriat la inceput. Acum insa, s-au invatat cu ideea si au acceptat totul ca pe lucru sortit, caruia nu trebuie sa-i cauti cauzele. Asa incit isi vad de viata mai departe.
Si totusi, care-i motivul?
Deasupra tuturor acestor lucruri pluteste insa misterul.
Inexplicabilul, care te indeamna la atitea intrebari determina pe tot omul la fel si fel de presupuneri. Doar nu vezi in fiecare zi fetite de 12 ani care sa atraga ca un magnet obiectele de metal! Ori copilite care sa aline durerea printr-o simpla atingere cu mina! Ne-am intrebat si noi, pusi la respect de cele vazute, cum si de ce. De ce tocmai la 12 ani si nu mai devreme? De ce tocmai Geanina si nu alt copil al familie Rusu? Si de ce tocmai dupa pomana de 20 de zile facuta pentru bunica? Un fel de explicatie s-ar gasi poate in spusele tatalui fetitei, "toti copiii nostri au fost crescuti de mama mea (bunica decedata – n.r.)". Si poate si in vorbele celei mai mari surori a Gianinei, care ne-a povestit ca "pe Geanina a iubit-o bunica cel mai mult. Cind a murit, Geanina n-a plins deloc, a tinut tot in ea, chiar ne gindeam ca mai bine s-ar fi descarcat".
Toate acestea nu sint insa decit niste presupuneri. Niste intrebari care ne-au tot framintat si noua mintile pe drumul spre intoarcere. Fiindca pina la urma, decit sa explici inexplicabilul, mai bine iei totul asa cum este. Asa cum a hotarit Dumnezeu. (Laura BREANA)