La 27 de ani are sapte copii care sint mai mereu flaminzi

miercuri, 19 ianuarie 2005, 00:00
3 MIN
 La 27 de ani are sapte copii care sint mai mereu flaminzi

Sapte prichindei impart aceeasi camera saracacioasa de patru metri patrati, situata intr-o casuta de la marginea comunei Gugesti. Pina nu de mult, aici stateau 11 persoane. Violeta Boboc are 27 de ani si a adus pe lume sapte copii sanatasi si frumosi. Locuieste cu sotul si cu copiii intr-o casa cu doua camere, dar nu-si pot permite sa le incalzeasca pe amindoua. De aceea stau toti noua in camera in care se aprinde focul o data pe zi. Este jumatatea lui ianuarie si numeroasa familie a cumparat doar o caruta de crengi pentru toata iarna. Fac economie la tot ce se poate, lemne, alimente etc. Casa nici macar gard nu are, iar de afara intri direct in camera unde cele noua suflete isi duc umila existenta. Mamei i se rupe sufletul ca nu le poate oferi micutilor o viata fara neajunsuri. Cel mai mic dintre copii, Denisa, are doar sase luni si plinge atunci cind ii este foame sau frig. Satenii nu inteleg de ce concubinii au facut atitia copii daca sint incapabili de a le oferi ceea ce merita. Ca o ironie a sortii, cartierul in care locuiesc saracutii se numeste „Sinistrati”.
Denisa, Aura, Vasile, Aurelian, Silvia, Dorina si Roxana sint sapte frati care impart cu parintii aceleasi greutati la care viata ii supune cu fiecare zi ce trece. Violeta Boboc este cu Titel Alamaru da cind se stie, nu sint casatoriti legitim, dar in schimb au noua plozi sanatosi si frumosi care spera sa le fie alinarea la batrinete. Familia supravietuieste din singra sursa financiara, alocatia copiilor, 1.470.000 de mii de lei. Capul familiei mai lucreaza cu ziua din cind in cind, dar sint zile in care nu au nici macar ce minca. „Ce sa facem? Unde sa ne ducem? Nimeni nu face nimic. Am fost la primarie, la Protectia Copilului, dar nu ne-a ajutat nimeni in nici un fel. Am primit doar promisiuni. Nu am nici ajutor social, traim de azi pe miine si facem economie la toate. Celei mici nu pot sa-i iau alimentele de care are nevoie, daca ii iau o banana la trei zile este bine. Ce maninca cei mari maninca si ea. Nu am lucrat niciodata, pentru ca a trebuit sa stau acasa sa am grija de ei. Doar sotul meu mai lucreaza cu ziua, dar cind nu are unde munci rabdam”, ne-a marturisit Violeta Boboc, mama celor sapte frati. Trei dintre ei sint la scoala, in clasa intii si a treia si singurele rechizite pe care le folosesc sint cele pe care le primesc la inceput de an scolar. Sint nevoiti sa- si faca temele in galagia pe care o fac faratii lor acolo unde se gateste, se spala si se maninca. Probabil ca acesta este motivul pentru care cei trei nu au rezultate prea bune la invatatura. Din spusele referentului social de la Primarie, tot in aceeasi camera mai locuia pina nu de mult si sora Violetei, Anisoara, o femeie de 24 de ani care abia nascuse. Aceasta nu a mai avut loc aici si s-a „mutat” intr-o baraca undeva in cimp. „Nu a mai vrut sa stea cu noi, ca zicea ca sintem prea multi. Eu nu am ce sa-i fac nu am cum sa o ajut. A plecat cu tot cu copil si s-a mutat in cimp”, ne-a mai spus Violeta Boboc. Ca o ironie a sortii, cartierul in care locuiesc se numeste „Sinistrati”, de parca nu era de ajuns situatia in care sint. Cei noua oameni spera ca cineva sa le dea o mina de ajutor pentru a iesi cu totii din aceasta iarna. (Andreea NEGOITA)

Comentarii